Parchetul european condus de Kövesi apără 1.800 de miliarde de euro cu un buget de 45 de milioane, cam cât are în SUA site-ul de investigații jurnalistice ProPublica
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Banii pentru training pe 2021 pentru toți cei circa 100 de angajați ai Parchetului European sunt, conform bugetului EPPO, de 150.000 de euro, în timp ce România a cerut, în PNRR, 133.000 de euro pentru trainingul unui singur om de la Fondul de garantare a creditelor pentru IMM.
Cuprins:
La discuțiile despre cum vor fi folosiți banii de redresare, europarlamentarii și-au exprimat rușinea că „am ajuns să citim în The New York Times despre cum se cheltuiesc banii comunitari în țări din Europa care nu merită statutul de stat de drept”.
„Cel mai mare pachet de stimulare economică ce a existat vreodată”, a numit Uniunea Europeană ansamblul dintre două planuri.
- Proiectul de redresare post-COVID, proiect care se numește NextGeneration UE, în valoare de aproximativ 750 de miliarde de euro.
- Cadrul financiar obișnuit, fondurile europene pe termen lung, de 1.100 de miliarde.
Împreună, ele ajung la 1.800 de miliarde, adică la 1,8 trilioane de euro pe perioada 2021-2027.
România are alocate 29 de miliarde de euro din planul de redresare PNRR și încă 50 de miliarde din celelalte programe.
În total, până în 2027 putem beneficia de 80 de miliarde de euro, o sumă fără precedent.
Îngrijorarea pentru felul în care vor fi cheltuite cele 1.800 de miliarde la nivelul continentului este una dintre temele centrale ale conversației europene a momentului. Mai mulți europarlamentari, din grupuri politice și țări diverse, insistă pe ideea de a face funcțional cât mai repede sistemul care există pe hârtie, prin care fondurile să fie condiționate de respectarea statului de drept.
În dezbaterea în plen de săptămâna trecută, de la Strasbourg, unii dintre acești parlamentari au făcut comparația cu felul tranșant în care, consideră ei, SUA reacționează la corupție. Europenii au dat exemplul trecerii de către SUA pe lista neagră „a trei cetăţeni bulgari pentru rolul lor considerabil în corupţia din Bulgaria, precum şi reţelele acestora care implică 64 de organizaţii”.
Este jenant faptul că SUA sancționează acum oligarhii corupți din Bulgaria, în timp ce Comisia Europeană continuă să le dea mâna. Moritz Körner, Grupul Renew din PE:
Comisarul european Johannes Hahn: „Am văzut suficient ce mi-a provocat furia”
Una dintre instituțiile invocate des în dezbateri este EPPO, Parchetul European.
Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație, a luat apărarea Comisiei Europene, acuzată de parlamentari că nu face suficient. „Eram deja acolo când ne luptam să-l prezentăm pe procurorul european - la acea vreme o inițiativă foarte puternică a fostei mele colege, Viviane Reding”, a spus Hahn.
El a fost unul dintre sprijinitorii numirii Laurei Kövesi în poziția de șefă a Parchetului European.
„În cele din urmă, am fost implicat în reforma OLAF care a fost negociată de ani buni. În calitate de comisar regional - credeți-mă! - am văzut suficient ce mi-a provocat furia. Și am fost implicat în propunerea Comisiei din 2018 de a crea exact acest mecanism al statului de drept”, a adăugat reprezentantul Hahn.
Cât un site de investigații jurnalistice
Pe de altă parte, așteptările ca Parchetul European să rezolve, cu câteva zeci de procurori împărțiți la peste 20 de țări, eventualele fraude din bugetul de 1.800 de miliarde sunt socotite „nerealiste” chiar de către europarlamentari. Nu doar că unele țări s-au abținut să participe la EPPO, dar legislația diversă face investigațiile dificile.
Nu e pesimism să admiți că mari fraude cu bani europeni au riscuri importante să se strecoare printr-un sistem „Lost in translation”, în care legile și practicile judiciare sunt greu de pus în aceeași limbă juridică.
Dacă Uniunea Europeană este în sine un animal complicat, funcționalitatea Parchetului European pare unul dintre cele mai dificile teste de sincronizare și toleranță.
Și la toate acestea se adaugă bugetul. Organigrama Parchetului European este redusă, iar primul buget anual a fost de 45 de milioane de euro pe anul 2021.
Într-un interviu pentru Libertatea, Stephen Engelberg, redactorul-șef al ProPublica, a spus că site-ul pe care îl conduce are un buget anual de 36 de milioane de dolari. ProPublica este un site de jurnalism explicativ și de investigație din SUA, remarcabil prin realizări, dar nu aflat la dimensiunile de personal ale marilor redacții din Europa sau SUA.
Recent, ProPublica a expus felul în care cei mai bogați oameni ai Americii plătesc taxe mai puține decât compatrioții lor cu venituri sensibil mai mici.
Se începe cheltuirea a 1.800 de miliarde, iar o singură publicație nonprofit din SUA are un buget nu cu mult mai mic decât instituția Parchetului European, unică pe continent.
Sigur, comparația are hibele sale. În afară de EPPO, există mii de procurori în fiecare țară, unii dedicați cercetării corupției. Plus că EPPO beneficiază de existența OLAF, care va continua investigațiile administrative, nu penale, pe fonduri europene. Dar, oricum, suntem departe de felul în care se reacționează eficient la amenințarea corupției. SUA au delegat, de pildă, în România, un reprezentant FBI dedicat problematicii corupției în România și Bulgaria, cu formație de magistrat.
Un singur site are buget cât Parchetul European. Oricât de imperfectă, comparația spune ceva.
Primele două articole ale ciclului dedicat banilor europeni și perspectivelor românești le puteți citi aici:
- Cine e în spatele Romprest și cum au ratat să cumpere Libertatea
- Riscul ca PNRR să alimenteze corupția. „Uniunea Europeană nu e un bancomat de la care poți retrage bani fără nicio regulă”
