Poate statul român să adune taxele și impozitele fără să-și bată joc de contribuabili? Digitalizați ANAF-ul!

Toate acestea sunt discutate în presă, mai ales la televiziunile de știri, de către politicieni, analiști, moderatori, consultanți, profesori de economie, ziariști, trăncănitori de serviciu…

Dacă parcurgi, în prime time, cu telecomanda în mână, toate televiziunile care toacă aceste subiecte și, înainte de culcare, treci în revistă ce-ai auzit, vei constata că n-ai rămas cu nicio idee, replică sau gând. Nimic memorabil. Nimic! Un timp pierdut. Totuși, dincolo de acest nimic, ți-a fost inoculată o spaimă: va fi greu, va fi rău, va fi nasol în lunile (sau anii?) care urmează! Criza, vine criza!

Avem de-a face, iarăși, cu propagandă: poporul trebuie înspăimântat, ținut sub control. Criză! Nu informat, ci îndoctrinat și băgat în vrie. Pentru că asta știu să facă foarte bine așa-zișii profesioniști din televiziuni și invitații lor: propagandă. Aceiași indivizi care vorbeau despre Covid-19, război, Rusia, Israel, criza energetică, alegeri anulate, clămpănesc astăzi, cu nonșalanță, despre deficit bugetar, taxe și impozite, digitalizarea ANAF, lupta împotriva evaziunii fiscale. Credibilitate? Zero. Încredere? Nulă.

Tagma politicienilor, în frunte cu președintele Nicușor Dan, care își tot dau cu părerea în aceste zile despre deficit, taxe, digitalizare și evaziune, pare compusă din niște actori care nu și-au învățat rolurile într-un spectacol de teatru. Cum se spune în teatru, ei rostesc replicile „în vârful buzelor” – adică nu cred și nu înțeleg ce spun. Astfel, rezultă niște mesaje artificiale, evazive, confuze. O abureală. Iar această abureală contribuie la accentuarea spaimei colective: vine criza, va fi nașpa!

Recomandări

Secretul Israelului în războiul cu Iranul: micul stat este o mare putere tehnologică, cu companii de zeci de miliarde de dolari. Iar un român a pus bazele acestui ecosistem

Mai mult, acești politicieni și miniștri, în frunte cu președintele Nicușor Dan, sunt complet rupți de realitatea în care trăiesc românii. Cred că este o chestiune de bun-simț ca, înainte să emiți o idee competentă, să faci o minimă documentare a subiectului.

Să se ducă Nicușor Dan, Barna Tánczos și alți demnitari preocupați de colectarea taxelor și impozitelor, într-o dimineață, pe la ora 8:30, când se deschid direcțiile de taxe și impozite ale ANAF, să vadă cum stau lucrurile.

Nu în vizită de lucru sau inspecție anunțată, ci ca simpli cetățeni. (Să plătească o taxă pentru o rudă, un prieten sau să depună o cerere de eșalonare.) Să stea la coadă, cu bilețelul de ordine în mână, să aștepte o oră ca să le vină rândul, să vorbească cu inspectorul financiar de la ghișeu, să plece de acolo lămuriți, amețiți sau furioși. Pe scurt: să vadă, la fața locului, cum statul strânge taxele și impozitele. Tratamentul aplicat contribuabilului român este același ca acela aplicat pacientului în spitalele României: o bătaie de joc!

Decât să stea cu ochii în tabele și grafice și cu urechile ciulite la analiști și consilieri, demnitarii noștri ar trebui să încerce o astfel de experiență „la firul ierbii”. Ca să cunoască realitatea. Una traumatizantă.

Recomandări

Periculoasa tendință de politizare a Comunității de Informații americane sub Trump / Analiză a unui senior CIA

Dacă îi dor picioarele să se deplaseze la Administrațiile Financiare, politicienii noștri pot încerca digitalul. Pentru că, nu-i așa?, România s-a digitalizat! E o adevărată întrecere socialistă pentru digitalizarea țării. PNRR-ul României e plin de digitalizare.

Să intre, deci, acești politicieni și „specialiști” în Spațiul Privat Virtual (SPV). Dar nu în „plimbare”, ci cu treburi serioase. Să încerce să se înscrie, să obțină o semnătură electronică, să încarce o factură în e-Factura. Practic! Să vadă cât de prost funcționează SPV, câtă birocrație (digitală!) trebuie să suporte contribuabilul. Să recunoască deschis, la televizor, că digitalizarea ANAF este o caricatură care îți distruge nervii și că site-ul este, în esență, o „gazetă de perete” digitalizată.

Așa arată actualul ANAF digitalizat: o improvizație. Când un contribuabil intră în SPV, își pierde calmul și mințile. Nu știe unde să dea click, nu înțelege dacă a făcut totul corect. Mai mult, nu are încredere în calculele sistemului: anul acesta este pe zero, iar anul următor apare, din senin, cu o datorie necunoscută. Un spațiu kafkian. De asemenea, să încerce politicienii noștri, care trăncănesc pe seama digitalizării, să trimită un mesaj pe adresa indicată în SPV și să aștepte, să aștepte, să aștepte un răspuns care nu va sosi niciodată.

Recomandări

Nicușor Dan convoacă oficial partidele la consultări pentru desemnarea premierului

De ce ar trebui să trăiască această experiență? Ca să înțeleagă în ce hal arată digitalizarea. Pentru că nu poți emite pretenții de la contribuabilul român să-și plătească taxele și impozitele când, în schimb, este primit cu spatele – atât de inspectorii fiscali, cât și de platforma electronică a ANAF.

Sistemele e-Factura, SAF-T, e-Transport trebuiau să funcționeze impecabil înainte să devină obligatorii. Dar au fost lansate în grabă, transformând contribuabilii în cobai și companiile de bună credință în laboratoare de testare. Experimentele au eșuat. Atât în laborator, cât și în realitate.

În schimb, președintele și politicienii se plâng de evaziune. Cum să ai o colectare optimă a taxelor și impozitelor, când statul oferă o infrastructură digitală mizerabilă? În cazul ANAF, digitalizarea actuală este o cacealma: ne prefacem că am digitalizat, ca să dea bine la Bruxelles! În toți acești ani, digitalizarea ANAF nu s-a făcut pentru că politicienii au fost în cârdășie cu marii evazioniști. Avantaj „serviciu”!

Mi-e greu să cred că, în mandatul președintelui Nicușor Dan, cu un nou guvern, măcar ANAF va fi digitalizat și evaziunea fiscală va fi redusă. Să trăim, în continuare, cu spaimele în sân – criză, război, deficit, creșteri de TVA, inflație – și să ne salvăm fiecare cum putem. Statul român dăunează grav sănătății mintale.