Solidaritatea economică se oprește la buzunarul politicianului

Ilie Bolojan, prim-ministrul României și campionul măsurilor de austeritate luate pentru alții, a fost primul care s-a lovit de problema populismului. Așa că întrebat dacă renunță la o parte din salariu, a precizat că nu face „gesturi populiste”.

Numărul unu în statul român, Nicușor Dan, după ce s-a făcut că nu înțelege o întrebare referitoare la diminuarea (fie ea și temporară a lefei), a spus clar: „Pentru moment, nu există această intenție”. Nici Sorin Grindeanu nu e de acord „populismele” legate de tăierea salariului său. În cazul lui Grindeanu e și un atac subtil la colegul de partid și posibil contracandidat la Congresul PSD, Bogdan Ivan (ministrul Energiei), care a renunțat voluntar la o parte din salariu. Vorbim de salarii de 14.000-15.000 de lei, valoare netă.

În schimb, politicienii au putut să se miște bine și să mai taie cu toporul sporul pentru condiții vătămătoare/periculoase până la 300 de lei (brut, că pe net suma e de 195 de lei), deși sunt profesii unde unii angajați își riscă zilnic viața. Au ajuns și cu norma de hrană, de circa 350 de lei, să fie dată doar celor cu 6.000 de lei brut, ceea ce înseamnă 3.500 net. Pe scurt, un efort colectiv făcut tot de slujbașii cu salarii mici.

Pe de altă parte, parlamentarii nu fac niciun pas în spate în cazul beneficiilor de care au parte, deși presa a tot insistat să afle care e contribuția politicului. Așa că vin cu câteva soluții, cel puțin temporare de economii la buget și de solidaritate.

Majoritatea deputaților și senatorilor primesc aproximativ 5.000 de lei pentru cazare. Potrivit ultimei luni raportate pe Camera Deputaților, adică februarie, 1,28 milioane de lei a cheltuit instituția pentru aleși. În cazul senatorilor, ultimele date sunt din legislatura trecută, când cazarea lunară era la aproximativ 500.000 de lei. Așadar, dacă aleșii ar renunța la banii de cazare, s-ar face o economie lunară de 1,8 milioane de lei, ceea ce ar însemna 444 de salarii minime brute. Un alt milion ar putea fi din renunțarea la decontarea transportului.

Și, pentru că oricum parlamentarii au parte de o indemnizație cel puțin decentă, care variază între 11.000 de lei și 14.000, iar la dispoziție mai au și o sumă forfetară de 35.000 de lei, unde jumătate din bani nu trebuie să aibă justificare a cheltuielilor, pot să mai renunțe și la diurna de deplasare, care ar mai aduce peste un milion de lei lunar la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, poate la rectificare Guvernul va umbla și la banii pentru partide de anul acesta și poate chiar să diminueze simbolic și banii pentru minorități, dat fiind că aceste fonduri au ajuns la 296 de milioane în acest an, un record istoric.

Așadar, soluții pentru solidaritate cu bugetarii cu venituri mici și medii, dar și cu privații (afectați de creșteri de TVA sau ale impozitării dividendelor) sunt. Rămâne doar dorința Puterii să le ia, cum a putut face și în cazul CIFGA de la Eximbank, de care scriu de ani de zile, iar doar în ceasul al 12-lea au aflat și guvernanții că poți participa la două ședițe pe lună, iar beneficiul e pe măsură – 20.000 de lei.

Fotografii: Vlad Chirea, Facebook

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE