Deși primește aproape 80 de milioane de euro de la stat pe an, TVR se plânge că nu are bani de filme și seriale noi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Televiziunea Română nu are un buget care să-i permită achiziții de filme și seriale noi, reiese din „Raportul de activitate al SRTV - anul 2021”. Totuși, modul cum a fost prezentată această situație în raport seamănă cu o (subtilă) cerere de finanțare de la bugetul de stat. Subtilă, dar repetată de câteva ori, ca să priceapă toată lumea.
Cuprins:
Bilanțul contabil pe anul 2021 nu arată o situație de criză. Dimpotrivă! Anul trecut, prin legea bugetului de stat (nr. 15/2021), SRTV a beneficiat de 360 milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare și dezvoltare. La rectificare s-au mai adăugat 13 milioane de lei, bugetul ajungând la 373 milioane de lei (circa 75,8 milioane de euro). Un buget demn de invidiat pentru orice companie de televiziune din România. Execuția bugetară a fost de 99,84%, suma neutilizată fiind virată la bugetul de stat. Altfel spus, SRTV a cheltuit cât a primit de la stat.
Veniturile din publicitate s-au ridicat la 27,2 milioane de lei, în creștere cu 6,5% față de 2020. Aproape 25 de milioane de lei au fost „alte venituri din exploatare” (sponsorizări, subvenții pentru investiții, etc). Veniturile totale din exploatare s-au ridicat la 416,3 milioane de lei (84,6 milioane de euro), în creștere cu 8,9% față de anul 2020. Cheltuielile din exploatare au fost de 415,5 milioane de lei (84,4 milioane de euro), cu 8,8% mai mari față de anul precedent. Din această sumă, jumătate (50,1%) a fost reprezentată de cheltuielile cu personalul (salarii, tichete, cheltuielile Consiliului de Administrație, etc).
Toate aceste date, preluate din „Raportul de activitate al SRTV” pe anul 2021, arată că instituția, cu 2.054 de angajați, n-a dus-o rău, n-a suferit financiar, deci, n-ar avea motive să se plângă. Și totuși, conducerea televiziunii publice formulează voalat o cerere de fonduri, bine instrumentată în cadrul raportului.
În capitolul „Achiziția de programe”, la pagina 189, fraza de debut în subcapitolul rezervat programelor TVR 3, începe astfel:
„Având în vedere dificultățile financiare cu care s-a confruntat SRTv şi în anul 2021 (subliniere Petre Barbu), programele difuzate pe TVR 3 s-au limitat la titluri existente deja în stocul de filme române contemporane, fără să beneficieze de noi achiziții.”
Dificultăți financiare? Care dificultăți, că până la această pagină nu s-a vorbit despre dificultățile financiare ale SRTV? Nici în capitolul „Raportul de gestiune” nu se pomenește ceva în acest sens!
La pagina 190, subcapitolul „Criterii de selecție/diferențe față de stațiile comerciale” începe cu următoarea frază:
„Din cauza bugetului foarte restrâns (sublinierea P.B.), și selecțiile realizate în anul 2021 s-au concentrat pe categoriile de programe de care a fost nevoie pentru completarea stocului, conform sloturilor din grile.”
Iată a doua sintagmă care vorbește despre „bugetul foarte restrâns”! Puțin mai jos, citim următoarea precizare:
„În contextul reducerii bugetului (sublinierea P.B.), investițiile pe anul 2021 au constat doar în pachete mici de programe, destinate unor spații specifice din grilele canalelor SRTv care nu puteau fi susținute din stocul existent.”
Al treilea semnal de alarmă! Dar nu este ultimul:
„Luând în calcul bugetul mic destinat achizițiilor de programe (sublinierea P.B.), în anul 2021 am încheiat un singur contract multianual, conținând un pachet de programe diverse, titluri de care SRTv a beneficiat parţial în 2021 și va beneficia și în 2022-2023.”
Care o fi „pachetul de programe diverse”? Nu se precizează, dar nu mai contează, importante sunt sintagmele referitoare la „bugetul mic” și la „dificultăți” care pregătesc așa-numita „cerere de finanțare”. Cea de-a cincea frază plângăreață este formulată la subcapitolul „Puncte slabe 2021”:
„Având în vedere dificultățile financiare cu care s-a confruntat SRTv şi în anul 2021 (sublinierea P.B.), majoritatea programelor difuzate au fost titluri existente deja în stoc, parte dintre ele aflate la a doua sau a treia difuzare.”
Și ideea continuă:
„Tot ca urmare a dificultăților financiare și implicit a bugetului restrâns de achiziții, cu excepția canalului TVR 1...”
A șaptea subliniere vine mai jos:
„De asemenea, bugetul restrâns, atât din 2021, cât și din anii precedenți, nu ne-a permis să încheiem contracte cu «majori» – mari companii americane, care distribuie titluri foarte noi şi celebre, cu potențial foarte ridicat de audiență, prețul acestora depășind posibilitățile financiare ale SRTv.”
După șapte „sublinieri”, din care reiese că SRTV n-a avut bani de achiziții de filme, seriale și documentare, vine, în sfârșit, și cererea formulată diplomatic, responsabil, cu angajament, în subcapitolul „Propuneri de remediere a problemelor/îmbunătățire a activității”:
„Pentru a continua tendința generală de creștere a audienței achizițiilor difuzate pe canalele SRTv, este nevoie de o creștere a bugetului alocat achiziţiilor de programe, care ne-ar permite atât creșterea volumului, cât și selecţionarea unor pachete valoroase din punct de vedere al atragerii audienţei şi, implicit, costisitoare.”
Așadar, pentru „remedierea problemei și îmbunătățirea activității” este nevoie de creșterea bugetului de achiziții de programe. Este o constatare? O soluție? Un angajament sau o subtilă cerere de bani adresată parlamentarilor care vor avea răbdarea să ajungă cu lectura la pagina 191? (Oare cine mai citește acest raport?)
În aceeași limbă de lemn, „cererea de bani” este întărită cu precizarea:
„Prin alocarea unui buget de achiziții care să corespundă cerințelor din grilele canalelor SRTv, am putea asigura un volum suficient de programe, care să permită o continuitate şi o diversificare a spațiilor din grilă, precum și o programare coerentă/atractivă şi fidelizarea publicului pe toate tronsoanele de film.”
Tare perversă mai este această „cerere de bani” de la buget!
Alți bani, altă distracție
În concluzie: oferta de filme și documentare a televiziunii publice este veche, prăfuită, așa încât bugetul televiziunii, finanțat de la bugetul de stat, trebuie să mai aloce niște bani pentru achizițiile de programe.
Iată un obiectiv, printre altele, asumat în raport pentru televiziunea TVR 1, în anul 2022:
„Diversificarea grilei cu programe «fresh», filme, seriale, documentare şi emisiuni de calitate, pentru ca indicatorii de audienţă ai staţiei să crească.” (pagina 83)
Conform acestei „diversificări” de programe „fresh”, TVR 1 a difuzat pe 16 aprilie 2022 filmul „Un surâs în plină vară”, o producție 1963, regia Geo Saizescu și scenariul semnat de Dumitru Radu Popescu. Această producție proletcultistă, profund marcată de ideologia comunistă, în care personajul principal (interpretat de Sebastian Papaiani) este convins să se înscrie în Cooperativa Agricolă de Producție (CAP), pentru că ceapeul este viitorul luminos al societății socialiste, a fost „împachetată” de șefii de programe ai TVR drept o comedie care „surprinde aspecte din viața satului nostru”. Scenariul, regia, interpretarea, costumele, toate sunt sub orice critică, penibile de o artificialitate greu de suportat. Sigur, există scuza că filmul este o ocazie ca românii să-i revadă în acest film pe marii artiști ai neamului, cum jucau ei la tinerețe.
Nu, nu există nicio scuză să intoxici audiența cu acest rebut! Și nu e singurul titlu pe care SRTV l-a difuzat din „epoca de aur”, de parcă nostalgia comunistă încă mai colcăie în televiziunea publică. Sau cine știe, sunt oameni acolo vizionari, care știu ce va urma să se instaureze în România: socialismul! Și ne pregătesc psihic, servindu-ne astfel de „surâsuri” comuniste.
Între realitatea grilei de zi cu zi a SRTV și „diversificarea grilei cu programe «fresh»” este o prăpastie. În loc să ceară banii pentru filme și documentare noi, Cristian Turturică, președintele-director general al SRTV, mai bine ar face o restructurare de personal, să taie dur din cheltuieli. Astfel, ar găsi și bani pentru achizițiile de filme. Firește, dacă va avea voie de la PNL, care l-a trimis pe funcție. Dar nu se va întâmpla asta, mai ușor este să sensibilizezi parlamentarii și să cerșești/primești niște bani de la bugetul de stat.
Foto: Inquam Photos/ George Călin
