Șeful Curții de Conturi a Rusiei a avut curajul să-i spună lui Putin ceea ce Curtea de Conturi din România nu-i spune lui Iohannis
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Marți, 14 iunie, într-o întâlnire avută la Moscova cu Vladimir Putin, șeful Camerei de Conturi, Alexei Kudrin, a pus pe masa președintelui cifrele care arată cum, din cauza pandemiei, Kremlinul a devenit tot mai puternic, în detrimentul comunităților locale. Un stat din ce în ce mai centralizat este un proces care a început peste tot în lume în perioada Covid-19, numai că, la noi, nu se vorbește despre asta suficient.
- Înainte de Covid-19, regiunile Federației Ruse decideau independent asupra a 50% din bugetul lor. Acum, ele au ajuns să poată aloca pentru nevoile specifice zonei respective doar 28% din bani.
- Restul bugetului este repartizat „la impuse” și asta poate afecta dezvoltarea, i-a spus lui Putin chiar șeful instituției care veghează la cheltuirea banilor publici din Rusia. E o conversație care, din păcate, nu a avut loc, la un nivel echivalent al statului, în România.
Creșterea masivă a cheltuielilor și, prin urmare, a forței statului e un fenomen global. A început în pandemie, dar nu dă semne că se oprește. Șeful Camerei de Conturi a Rusiei, Alexei Kudrin, i-a arătat lui Vladimir Putin care sunt consecințele acestei situații, în Rusia.
Kudrin a fost primit marți, 14 iunie, la Kremlin, de președintele Putin și i-a înmânat un raport.
Economist în vârstă de 62 de ani, leton prin naștere, Alexei Kudrin a fost unul dintre cei mai apreciați miniștri de finanțe ai Rusiei și, din 2018, ocupă funcția de șef al Curții de Conturi al Federației Ruse.
Întâlnirea dintre Putin și Kudrin a fost relatată pe site-ul Kommersant, ziar de economie și politică care apare la Moscova. Kudrin i-a spus președintelui că „execuția bugetului pe 2021 a fost cea mai bună din ultimii cinci ani, dar că, în același timp, s-au produs încălcări de 676 de miliarde de ruble (n.r. echivalentul a 11 miliarde de euro)”.
Dar nu neregulile, ci un alt fenomen l-a făcut pe Kudrin să insiste în discuția cu Putin. Ziarul consemnează pe larg un schimb de replici între Putin și Kudrin.
Șeful Curții de Conturi i-a spus șefului statului că banii dați, în pandemie, de la guvernul central către regiuni au fost benefici, dar au și o parte negativă importantă: ei le scad autonomia și autoritatea entităților locale. Și-i poate lăsa pe cetățeni fără rezolvarea unor probleme specifice zonei lor.
Kudrin a venit cu cifre. „Pentru sprijinul acordat de la centru, regiunile au plătit cu independența lor. Ponderea fondurilor „necolorate” pe care le-au putut folosi regiunile a scăzut de la 50% la 28%”, i-a spus Kudrin președintelui Rusiei.
Kudrin definește fondurile „colorate” drept cele alocate cu o destinație exactă, federală (achiziția de măști, echipamente, creșterea sistemului de urgență), iar prin fonduri „necolorate” cele pe care le pot distribui autoritățile locale, în funcție de politicile de dezvoltare concepute de fiecare regiune.
Schimbul de replici Putin - Kudrin
Putin a replicat: „Dar capacitățile proprii ale entităților locale cresc, veniturile lor cresc”. Președintele s-a referit la faptul că, în cifre absolute, bugetele locale au crescut.
Kudrin a răspuns: „Da, veniturile lor cresc, este corect. Dar noi spunem că, bine, vedem chiar și posibilitatea de a menține un caracter «colorat» și țintit. Dar poate câteva subvenții pot fi combinate și pot face indicatori finali mai bine agregați pentru nevoile comunităților locale”.
Șeful Curții de Conturi i-a mai spus președintelui că a lăsa mai mulți bani la îndemâna regiunilor e înțelept pentru că „acest lucru ar permite guvernatorilor să răspundă mai clar la problemele care apar, care nu sunt întotdeauna vizibile de sus”, dinspre guvernul federal.
Cum e în România
Achizițiile din pandemie în România au fost făcute centralizat, de la nivelul Bucureștiului, prin două instituții: Unifarm și Oficiul Național de Achiziții Centralizate. Șefi ambelor instituțiilor sunt acum urmăriți penal de DNA. S-au cheltuit miliarde de euro. Achizițiile „colorate”, adică cele impuse, continuă, chiar dacă uneori sunt făcute de primării.
Angajările de la stat au atins un record. România are astăzi peste 1,2 milioane de angajați la stat, aproximativ 64% dintre aceștia făcând parte din administraţia publică centrală.
Felul în care sunt repartizate cheltuielilor în cele „impuse” de la centru și cele locale nu a apărut în nicio discuție între responsabilii Curții de Conturi a României și președintele Klaus Iohannis.
De altfel, în ultimii doi ani și jumătate, nu a existat nicio comunicare a Palatului Cotroceni din care să rezulte că a avut loc o întâlnire între Klaus Iohannis și Mihai Busuioc, șeful Curții de Conturi.
Nu comparăm Rusia cu România. Prima e o autocrație, a doua o democrație funcțională, cu toate problemele ei. În plus, spre deosebire de Rusia, avem avantajul net al apartenenței la UE. Iar politica regională și locală reprezintă una dintre direcțiile majore de finanțare a Uniunii. Protejarea comunităților și încurajarea inițiativei acestora sunt finanțate cu miliarde de euro, la nivelul României.
Tocmai de aceea: de ce nimeni dintre responsabilii auditării cheltuielilor statului de la noi nu a făcut public un raport în care să spună cum a afectat pandemia raportul central - local în materie de decizie a cheltuielilor bugetare?
Un singur exemplu: când Raed Arafat a anunțat, în august 2021, că angajează încă 8.500 de oameni la IGSU, un plus fără precedent la sistemul de urgență, nimeni nu a precizat câți dintre acești oameni sunt din teritoriu și câți din București.
foto: Hepta
