Social media și spălarea pe creier. De ce abuzul de realitate virtuală atacă simțul responsabilității comunitare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
TikTokul din China e plin de lecții instructive. În varianta pentru export, el a devenit o armă geopolitică prin care regimurile autoritare subminează coeziunea socială și randamentul economic al noilor generații din lumea liberă. Treaba aceasta ne privește direct și pe noi, în România.
În 2015 am publicat, la editura Humanitas, o carte intitulată Facebook. Fabrica de narcisism. O privire asupra cuprinsului e suficientă pentru a circumscrie unghiul meu de abordare analitică: „era celebrității”, „marea trăncăneală digitală”, „omul nou 2.0”, „agora digitală”, „false identități”, „fragmentarea discursului”, „drumul spre interjecție”, „iluzia autorității”, „Este Facebook o nouă societate politică?”. Oricum, finalul volumului se dorea înțelept, recomandând „etica autolimitării” și „reasumarea civilizației occidentale”.
În anul apariției cărții, puține reflecții românești sistematice erau deja pe piața ideilor. De atunci încoace, multe dintre temele abordate de mine au devenit locuri comune. Și s-a mai petrecut ceva: Facebook (azi Meta) s-a trezit concurat de alte rețele de socializare încă și mai rudimentare prin conținut, precum Instagram și chinezescul TikTok, devenite (spre deosebire de platforma inițială a lui Mark Zuckerberg) idoli și capcane ale generațiilor foarte tinere.
În ultimii ani, mai ales prin Twitter (devenit X, sub gestiunea noului proprietar, Elon Musk), social media s-au transformat în puternice instrumente tehno-politice în stare să remodeleze peisajul global. Chiar dacă Comisia Europeană a căutat să le reglementeze – așa cum dictaturile de soiul celei din Rusia lui Putin au încercat să le cenzureze sau, dimpotrivă, să le prefacă într-un arsenal ideologic și de propagandă – puterea acestor platforme supranaționale și nonguvernamentale sperie și amenință. E tot mai greu să le pui un căpăstru, să le pretinzi o conduită și o politică de „moderare” a conținutului. Așa cum, pe vremuri, Compania Indiilor de Vest sau Liga Hanseatică reușea să-și impună agenda în fața regatelor europene, rețelele de socializare ne amintesc tema „ucenicului vrăjitor” din poezia lui Goethe: odată pornite, nimeni nu le mai poate stăpâni cu adevărat.
Inspirat de o postare de pe pagina lui Andrei Caramitru (un „influencer” foarte inteligent, promotor al unei viziuni neconvenționale) vă propun – mai ales dacă sunteți părinți – să ne gândim împreună la efectul noilor media asupra descendenților noștri.
Să admitem deja că bătălia „interzicerii” accesului celor foarte tineri la „social media” e pierdută. Nativii digitali trăiesc în fața ecranelor. Capacitatea lor de concentrare a scăzut dramatic: trec de la una la alta, în vreme ce mintea lor e dispersată și felul lor de comunicare, tot mai rudimentar. Se vede asta și la școală, unde – după mine – ar trebui să nu-i lăsăm la ore cu telefonul mobil: în multe școli de prestigiu din Occident, elevii își lasă „zgarda digitală” la vestiare și o recuperează când merg acasă. Contactul direct, interpersonal e tot mai rar. Nici la telefon nu se mai aud cu prietenii. Totul e pe WhatsApp sau Mess, într-o sarabandă a emoticoanelor care spun mult și nimic.
Există însă și un alt risc: copiii de pe TikTok au ca model superbogații și „manechinele” de pe iahturi ancorate pe Coasta Amalfitană sau în Florida, pe puntea cărora curge șampania și strălucesc ceasuri de lux.
Intoxicați cu această ficțiune – care pare la îndemână tocmai prin impactul viral al clipurilor – viitorii adulți visează „easy money”, o viață de trândăvie opulentă și plăceri continue, adică exact ceea ce le va fi inaccesibil în viața reală.
Obsesia de a face bani grămadă, fără școală serioasă și competențe, fără eforturi profesionale într-o carieră atent programată și fără responsabilitatea unei familii, îi face să încalce legea, să caute compania unor interlopi și să respingă realitatea prin consumul de droguri.
De asta rămân atâția, până la 35 de ani, în casele părinților, frustrați, încercănați și depresivi, înainte de a-și oficializa ratarea prin sanatorii și cure de dezintoxicare.
Forța ficțiunii e redutabilă. În fond, Primăvara arabă de acum peste un deceniu – bazată logistic pe mobilizări în social media – a pornit tot de la contactul adolescenților nord-africani cu bogăția democrațiilor, văzută insistent la televiziunile prin satelit. Și asta pentru că așa e conceput creierul uman: e forțat neuronal să creadă ce vede, chiar dacă e vorba despre o imagine construită în studiouri de film serial sau pe TikTok.
Tinerimea care a dărâmat în anii 2010-2011 o seamă de dictatori laici s-a trezit încarcerată și reprimată după ce vechii tirani socialiști, după modelul liderului egiptean Nasser, au fost înlocuiți cu guverne islamiste. Nu ajunge să umpli o piață cu protestatari, dacă n-ai lideri încercați, o doctrină clară, un program politic explicit și cadre cu care să faci o nouă administrație.
Gândurile transcrise aici nu se vor decât un semnal de alarmă, în speranța că aducem în centrul dezbaterii publice raportul dintre abuzul de social media și democrație. TikTokul din China e plin de lecții instructive. În varianta pentru export, el a devenit o armă geopolitică prin care regimurile autoritare subminează coeziunea socială și randamentul economic al noilor generații din lumea liberă. Treaba aceasta ne privește direct și pe noi, în România, așa că ar fi cazul să-i acordăm mai multă atenție, în căutarea preventivă a unor soluții corectoare.
laurlaur2180 18.09.2023, 10:55
O mare porcarie acest tiktok.
VolodimirZelenski 18.09.2023, 17:08
Ce se poate vedea pe TikTok-ul din China??
Andrissima 18.09.2023, 17:15
Frumos articol, documentat! Felicitari!
Carmen04. 18.09.2023, 21:28
Ce se poate vedea pe TikTok-ul din China?? Citeşte întreaga ştire: Social media și spălarea pe creier. De ce abuzul de realitate virtuală atacă simțul responsabilității comunitare
Carmen04. 18.09.2023, 21:47
Frumos articol, documentat! Felicitari!