În plină grevă a profesorilor, noua lege a educației vine cu promisiuni. Cât de realizabile sunt trei dintre ele?

Se mai specifică și că acestea ar fi „pentru orizontul de timp 2025-2030”. Nu sună deloc rău promisiunea, doar că știm să luăm promisiunile dulci ca o amandină cu multă apă. Mai ales acum, când profesorii sunt în grevă generală pentru salarii normale, parcă îți este greu să aplauzi o reformă cu care aproape fiecare ministru al educației a venit în sertar.

Să nu lăsăm scepticismul să devină cinism. Așa că prefer să iau pe rând aceste trei procente: 15%, 80% și 20%.

„Până în 2030, proporția tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică și științe, conform metodologiei PISA, va scădea ajungând sub 15%”, scriu legiuitorii în nota de fundamentare.

În acest moment pe la 40% se duce numărul celor care au probleme la citire, matematică și științe.

Mai exact, potrivit rezultatelor de la testările PISA din 2018 (făcute publice în 2019), procentul elevilor care se află sub nivelul 2 pe fiecare domeniu de testare este: științe – 44%, matematică – 46,5%, citire/lectură – 40,8%. În comparație cu testările anterioare, din 2015, acest procent a crescut cu 0,4% la citire/lectură și cu 5,7% la matematică, însă a scăzut cu 3% la științe.

Așadar, reușim din trei în trei ani o îmbunătățire, dar mică tare, și nu peste tot. 

Recomandări

Martor în dosarul Sf. Pantelimon: Una dintre doctoriţele arestate pentru omor, „surprinsă şi dezamăgită” dacă pacienții nu mureau în scurt timp

Ce înseamnă sub nivelul 2:

– la citire, pot înțelege texte simple, cu vocabular simplu și cu informații explicite, însă nu pot realiza inferențe pe baza textului citit, nu pot trage concluzii;

– la matematică, pot utiliza elemente simple de calcul, dar nivelul lor de achiziții nu este suficient pentru a putea utiliza gândirea matematică în situații variate de viață;

– la științe, pot recunoaște și pot identifica unele explicații ale fenomenelor științifice simple, însă nu pot găsi cauzalități sau corelații științifice fără sprijin sau ghidare.

Presupunând că politicile din noua reformă ne ajută, ar trebui să creștem nivelul de alfabetizare cu 25% în doar șapte ani.

Religia va face istoria pe care a făcut-o sportul la Bac?

„Creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat, în rândul absolvenților de învățământ secundar superior, până la 80%”, mai promit reformatorii. Aici e mai ușor. 

În 2022, rata de promovare pe țară a fost de 73,3%, cea mai mare din ultimii 12 ani, cu toate că absolvenții de liceu veneau după o pandemie. S-a scos însă din materie, profesorii au turat motoarele la maximum să-i pregătească doar pentru examen. „A fost prea ușor”, au arătat cu degetul mulți. 

Recomandări

Cum arată vacanța la mare pentru un nevăzător: „Când ne jucam cu toții în apă, se vedea că ne eliberaserăm de toate fricile. A fost ceva nou și inedit”

Ni s-a demonstrat însă că să ridici rata cu nici 8 procente în 7 ani e mai simplu, în contextul în care am reușit să o creștem cu 30% în 12. Chiar în anul în care a intrat în vigoare legea educației din 2011, ministrul de atunci Daniel Funeriu a decis, în dezaprobarea colectivă, să scoată materia educație fizică de la Bac, care ridica frumușel mediile și să introducă camere de supraveghere în sălile de examene. Au promovat atunci examenul doar 46% în prima sesiune. Anul următor chiar mai puțini – 45%. Apoi a tot crescut progresiv, cu un mic șoc în 2020, anul de grație al pandemiei, când doar 65% au luat minimum 6. Și-a revenit mintenaș în următorii doi ani. 

Îngrijorările multor profesori și experți în educație este că în locul sportului care aducea zecele la Bac vine o altă materie la care se va trece fluierând, cu note mari – religia, noua materie intrată în rândul socio-umanelor de examen. Suntem aici să urmărim. 

Copiii de 7 ani de azi ar trebui să aibă cele mai bune performanțe în 2030

Și ultima promisiune a pachetului de legi: „reducerea ratei analfabetismului funcțional cu 50% (până la un nivel de cel mult 20%)”. Unde suntem acum? Tot în jurul la 40%, ne uităm tot la testările PISA, care măsoară toate componentele alfabetizării – literație, matematică, științe. De asemenea, un studiu doar pe literație, din acest an, a arătat că 42% dintre copii au probleme cu citirea și înțelegerea unui text.

Recomandări

Recalcularea pensiilor: peste 82% dintre pensionari vor primi mai mulți bani. 800.000 de români nu vor beneficia de măriri

Așadar, în 2030, doar 20% dintre copiii de 15 ani, fiindcă la această vârstă se dau testările PISA, vor avea probleme care să-i ducă în zona de analfabetism funcțional. Viitorul pare să arate promițător pentru copii de 7-8 ani, fiindcă ei sunt cei urmăriți în lege. 

Ce face legea pentru asta? Introduce explicit un capitol pentru alfabetizare funcțională, stipulează pregătirea profesorilor în acest sens, o platformă națională cu teste standardizate ale căror date se vor oferi publicului în fiecare an. Continuă testările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. 

Sunt măsuri dorite și aplaudate de multe organizații care de ani caută să implementeze, la firul ierbii, tot felul de proiecte, să intervină pe bucăți acolo unde nu s-a gândit sau n-a putut sistemul.

Este însă suficient ca să ajungem la aceste dimensiuni de catwalk educațional – 15, 80, 20? Vom vedea la parada din anul de grație 2030. Nu mai e mult.

Urmărește-ne pe Google News