Alimente interzise în alăptare: ce trebuie sa știe părinții

Găsirea răspunsurilor corecte de multe ori poate fi dificilă, însă de-a lungul timpului mai mulți specialiști au adus informații concrete și sugestii în această privință. Platforma online LumeaCuJucarii.ro, un site de comerț online specializat în produse pentru copii și bebeluși, oferă un scurt ghid pentru a înțelege în ce constă alimentația în perioada de alăptare, bazat pe spusele diverșilor specialiști din domeniu, atât referitor la dietă, cât și la alimentele ce trebuie evitate.

Există cu adevărat alimente interzise în alăptare?

Principalul mit legat de o alimentație corectă pentru alăptare este chiar ideea de „alimente interzise” pentru aceasta, mai exact exagerarea sa. În general, o mamă poate urma o alimentație normală, diversă și echilibrată, fără a crea complicații. Cu toate acestea, pentru a asigura sănătatea mamei, cât și dezvoltarea corectă a nou-născutului, ar trebui să avem o prudență ridicată asupra consumului anumitor alimente sau băuturi, cât și a cantității consumate.

Așa cum am menționat anterior, unul dintre cele mai comune mituri este cel legat de abordarea unei diete stricte. Specialiștii însă spun că nu există o listă generală de alimente ce trebuie interzise în totalitate pentru alăptare.

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) ne spune că mămicile care alăptează, cât timp urmează o alimentație variată și sănătoasă, nu ar trebui să se ferească de anumite produse. În aceeași direcție, la Leche League, o organizație internațională ce oferă sprijin și informații despre alăptare părinților, subliniază faptul că, atât timp cât mămicile nu suferă de o alergie cunoscută sau nu se observă o reacție diferită la copil, nu ar trebui să existe alimente excluse în mod obligatoriu în această perioadă.

Astfel spus, alimentația pentru mămici poate veni din toate grupele alimentare, cel mai important lucru fiind echilibrul, diversitatea alimentară, cât și o atenție sporită la reacțiile micuților.

Ce alimente si bauturi trebuie evitate sau limitate in alaptare

Cu toate că nu există o listă de alimente interzise în perioada alăptării, specialiștii recomandă o atenție ridicată asupra unor categorii de produse alimentare.

Alcoolul in alaptare

Atunci când este consumat în timpul alăptării, alcoolul trece în laptele matern. De aceea acesta trebuie tratat cu mare atenție, iar cea mai sigură variantă este cea de evitare totală a acestuia. În cazul în care mama consumă un pahar de alcool, este recomandat ca aceasta să aștepte aproximativ 2-3 ore înainte de alăptare pentru ca alcoolul să poată fi metabolizat și eliminat din sânge, cât și din lapte.

Un alt mit referitor la alcool și alăptare este cel că laptele matern devine mai „limpede” dacă acesta este pompat mai întâi și aruncat, un mit ce se afirmă ca fiind fals, deoarece nivelul de alcool din lapte scade în același timp cu cel din sânge, deci pomparea sa fără un timp concret de așteptare nu reduce concentrația de alcool, factorul-cheie fiind timpul.

Cofeina in alaptare

Deși nu este un aliment interzis în alăptare, cofeina de asemenea ar trebui limitată, deoarece poate ajunge în laptele matern. Aceasta se poate găsi în alimente consumate în mod obișnuit precum cafea, ceai negru, diferite sucuri cum ar fi cola, cacao și ciocolată sau băuturi energizante.

În general, consumul în alăptare al unei cantități rezonabile de cofeină este acceptat, însă atunci când se exagerează aceasta poate aduce bebelușului stări de agitație, iritabilitate și de asemenea poate afecta somnul. Doza recomandată de consum este de aproximativ 300 mg/zi, ceea ce în porții estimate înseamnă 2-3 căni de cafea, în funcție de tăria, concentrația de cofeină și mărimea acestora, iar consumul unor doze peste aceste măsuri poate afecta dezvoltarea corectă a sugarului.

Peștele cu conținut ridicat de mercur

Peștele reprezintă o sursă calitativă de proteine și acizi grași omega-3, ceea ce îl face o alegere bună pentru alimentația unei mame care alăptează, însă unele specii mari de pești pot avea în compoziția lor un nivel ridicat de mercur, lucru ce poate afecta dezvoltarea bebelușului, acționând asupra sistemului nervos al acestuia.

Printre speciile de pești aflate în această situație putem enumera macroul rege, anumite tipuri de ton, peștele-spadă, rechinul și alți pești mari. Se recomandă ca aceste tipuri de pești să fie consumate limitat sau chiar evitate, de preferat înlocuite de specii cu nivel scăzut de mercur, cum ar fi păstrăvul, somonul, heringul sau sardinele.

Plante și ierburi care pot scădea lactația

În tradiția populară, unele plante și ierburi populare, cum ar fi salvia, menta sau pătrunjelul, sunt considerate ca fiind un factor de reducere a producției de lapte matern. În realitate, dovezile științifice în acest sens arată că aceste efecte funcționează limitat, iar lactația nu este afectată în mod semnificativ de către acestea.

Totuși, există posibilitatea ca un consum în cantități sau doze ridicate, cum ar fi ceaiurile, capsulele sau suplimentele pe bază de plante, să reducă nivelul de producție de lapte pentru unele femei. În cantități mici, obișnuite alimentației uzuale, nu ridică de obicei probleme.

Alergenii comuni și sensibilitatea alimentare

În cazul în care se observă o reacție a bebelușului cauzată de un alergen precum lapte, ouă, arahide, grâu sau soia, se recomandă eliminarea preventivă a acestuia din alimentație. Însă, această excludere are sens pe baza unor semne clare cum ar fi o reacție repetată la copil, sânge în scaun, eczeme persistente sau alte simptome ce au legătură cu dieta mamei.

Spre exemplu, în urma unei alergii confirmate la proteina din lapte de vacă, mama poate primi recomandarea medicului de a evita alimentele lactate pentru o anumită perioadă. Fără simptome sau un diagnostic confirmat, nu există restricții pentru consumul alimentelor cu potențial alergenic.

Alte mituri despre alimente interzise în alăptare

Multe mituri legate de alimentația mamei în perioada de alăptare provin din influențele culturale, adesea creându-se liste de alimente „bune” și alimente „rele” în jurul acestora, însă majoritatea nu au o bază științifică care să le și susțină.

În unele culturi, mamelor li se recomandă să evite alimente precum ceapa, varza, usturoiul, fasolea, condimentele puternice sau citricele, iar în alte culturi aceste alimente stau la baza dietei normale a mamei care alăptează, fiind mai mult vorba de tradiție și nu de interdicții bazate pe o știință solidă.

Un alt mit auzit frecvent este acela că balonarea mamei din cauza alimentelor se va transforma automat în colici pentru sugar, însă în realitate sistemul digestiv al mamei este separat de cel al bebelușului, iar laptele produs de mămică nu este influențat în acest mod de alimentație.

În general, bebelușii au o toleranță bună la o multitudine de gusturi ce ajung în laptele matern, în perioada diversificării acceptând mai ușor alimente noi, iar expunerea sa la mai multe gusturi diferite chiar poate influența pozitiv copilul.

Ce este important în dieta mamei care alăpteaza

Aspectul cel mai important atunci când vine vorba de alimentația în perioada de alăptare este de a avea o dietă echilibrată, suficientă și hrănitoare, mai mult decât a căuta alimentele interzise, deoarece corpul are nevoie de energie pentru recuperarea și producerea laptelui matern.

O dietă potrivită în alăptare ar trebui să conțină:

• legume și fructe variate
• proteine de calitate, precum carne, pește, ouă, lactate sau leguminoase
• cereale integrale
• grăsimi sănătoase
• hidratare suficientă, în funcție de sete

Nu se cere să mănânci perfect zilnic, ci a menține un echilibru alimentar pe un termen lung și nu doar o masă izolată sau alimente consumate ocazional.

Recomandări finale pentru mamele care alăpteaza

Pentru perioada de alăptare, dieta unei mămici ar trebui să fie caracterizată de echilibru, diversitate și o atenție sporită la reacțiile bebelușului, și nu de urmarea unei liste stricte de alimente interzise, cele mai multe restricții nefiind susținute suficient de dovezi aprobate medical.

Indiferent dacă mama alăptează sau nu, este recomandat ca în alimentație să se evite excesele, în special cele precum cofeina, alcoolul, zahărul sau alimentele ultra-procesate, cât și a se avea o grijă suplimentară la siguranța alimentară (alimentele alterate, carnea preparată insuficient și produsele nepasteurizate pot avea efecte dăunătoare sănătății).

Orice bănuială asupra unui aliment cum că i-ar face rău bebelușului ar trebui să fie tratată cu atenție și nu prin eliminarea unor grupe întregi de alimente din start. Orice simptom sau apariție repetată la copil ar trebui urmărite și discutate cu medicul pediatru sau cu un consultant în alăptare.

Fiecare relație mamă-copil este unică. Tocmai de aceea dieta în alăptare trebuie bazată pe nevoi reale și nu pe mituri. O mamă sănătoasă, care mănâncă bine și este cât mai liniștită va trece peste această perioadă mai ușor și fără griji legate de mâncare.

Sursă foto: magnific.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE