„Medicii îmi spuneau că e de la stres. În realitate, trompele nu funcționau”. Povestea din spatele miracolelor și capcanele noului Program Național FIV din 2026

Diagnosticul greșit și miracolul celor trei băieți

În spatele cifrelor și al analizelor medicale ale cuplurilor care se suferă de infertilitate se află destine, lacrimi șterse în secret și o luptă disperată pentru a trăi minunea de a fi părinte. Drumul către o sarcină nu este o linie dreaptă, iar dr. Andreas Vythoulkas cunoaște cel mai bine miracolele care apar atunci când medicina se îmbină cu răbdarea și speranța.

Unul dintre cazurile care i-au rămas întipărite în minte este cel al unui cuplu tânăr care a ajuns la cabinet după ani de eșecuri neexplicate.

„Doamnei i se spunea constant că nu poate ține o sarcină din cauza stresului. Adevărul medical era însă cu totul altul: trompele uterine nu erau funcționale, iar stresul nu avea nicio legătură! Am propus fertilizarea in vitro ca soluție, iar astăzi sunt părinții a trei băieței absolut minunați”, își amintește dr. Vythoulkas.

Alteori, biologia reușește să surprindă chiar și echipa medicală. O altă pacientă a luptat timp de zece ani cu infertilitatea, reușind să devină mamă pentru prima dată prin FIV. Câțiva ani mai târziu, s-a întors în cabinet pentru a doua procedură.

„În timp ce îi făceam investigațiile pentru noua procedură FIV, a rămas însărcinată pe cale naturală! A fost un moment în care toată echipa s-a bucurat sincer. Uneori, după ce presiunea emoțională dispare, organismul surprinde. Asta nu înseamnă că infertilitatea nu a fost reală, ci doar că biologia umană are încă multe secrete”, explică specialistul.

„Am deja un copil, de ce nu mai rămân însărcinată?”

Multe cupluri trăiesc cu falsa impresie că o primă sarcină obținută ușor garantează fertilitatea pe viață. În realitate, fenomenul numit infertilitate secundară este tot mai frecvent. Trecerea anilor, scăderea rezervei ovariene, endometrioza sau modificările apărute la partener pot schimba radical datele problemei.

Totodată, medicul dorește să dărâme unul dintre cele mai mari tabuuri din societate: vina aruncată automat pe umerii femeii. În aproximativ 50% din cazuri, infertilitatea implică un factor masculin. Este o problemă de cuplu, nu o luptă individuală.

„Un alt mit periculos este că FIV ar trebui privită ca o ultimă «soluție» extremă sau nenaturală. FIV este doar o metodă medicală care ajută acolo unde natura are nevoie de sprijin. Nu este un eșec al feminității, iar copiii concepuți astfel sunt copii absolut normali, sănătoși, crescuți cu o cantitate uriașă de iubire”, punctează dr. Vythoulkas.

Maternitatea dincolo de ADN: Ovocitele donate, o opțiune salvatoare

Atunci când rezerva ovariană este epuizată din cauza vârstei sau a unor afecțiuni, procedura cu ovocite donate rămâne o opțiune salvatoare. Cu toate acestea, multe femei se confruntă cu teama emoțională de a nu transmite propriul ADN și se întreabă cu cine va semăna cel mic.

Dr. Vythoulkas explică faptul că maternitatea înseamnă mult mai mult decât genetica pură. Prin fenomenul numit epigenetică, mediul intrauterin creat de mamă influențează direct modul în care se dezvoltă copilul în cele nouă luni de sarcină. În plus, un copil seamănă cu părinții lui prin gesturi, mimică și modul în care este crescut și iubit. Faptul că o femeie are nevoie de ajutor medical nu o face mai puțin mamă.

Programul Național FIV 2026: Regulile noi care taie din șanse

Pentru mii de cupluri din România, sprijinul financiar oferit de stat este singura cale de a accesa tratamentele de fertilitate. Infertilitatea este o problemă medicală care afectează aproximativ 10-15% dintre cuplurile de vârstă reproductivă din România. Programul Național FIV 2026 include condiții mai stricte ca în alți ani, după cum semnalează medicul:

• Noua marjă de vârstă: Se propune ca vârsta femeii să fie între 24 și 42 de ani împliniți, față de 20-45 de ani cum era în trecut. Această schimbare exclude automat pacientele de peste 43 de ani care au nevoie de procedura cu ovocite donate.
• Prag minim pentru AMH: Pentru femeile peste 35 de ani, se solicită o valoare a hormonului anti-mullerian (rezerva ovariană) de minimum 0,5 ng/mL.

„Aceste noile condiții vor fura multor cupluri unica lor șansă. Am avut paciente cu AMH mult sub acest prag propus care au rămas însărcinate și sunt mame astăzi. Sfatul meu este ca pacienții să nu aștepte deschiderea oficială a platformei, ci să își pregătească dosarul și analizele din timp. Ajutorul de 15.000 de lei este foarte important, dar timpul rămâne cel mai mare inamic”, avertizează medicul.

La nivelul Uniunii Europene, rata medie a fertilității în anul 2023 a fost de 1,38 de copii/femeie, conform datelor furnizate de Eurostat. România se situează la un nivel similar cu state precum Ungaria și Croația, dar sub media unor țări ca Franța sau Bulgaria, unde rata fertilității este relativ mai ridicată (1,66 de copii/femeie, respectiv 1,81 de copii/femeie).

Un mesaj pentru femeile care plâng în fața unui test negativ

Pentru cele care trec prin durerea unui nou eșec, dr. Andreas Vythoulkas transmite un mesaj plin de empatie, din perspectiva medicului, dar și a tatălui a patru copii:

„Un test negativ nu îți definește valoarea ca femeie și nici nu înseamnă că nu vei fi mamă. De multe ori, diferența dintre o poveste care se oprește și una care ajunge la un final fericit este faptul că ai avut curajul să ceri ajutor la momentul potrivit. Medicina reproductivă poate face minuni astăzi, dar nu poate opri ceasul biologic. Să afli adevărul medical și să acționezi la timp este cel mai prețios cadou pe care ți-l poți face”.

Programul FIV reprezintă o mare șansă pentru mii de cupluri infertile, care nu își permit să devină părinți.
Cuplurile sau femeile singure care se confruntă cu infertilitatea vor fi ajutate să acopere costurile ridicate ale tratamentelor de reproducere asistată, prin acest program. Sprijin pentru 10.000 de persoane anual, care vor primi vouchere în valoare de 15.000 de lei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE