Cum a ajuns la Cluj un ansamblu de 40 de fotografii originale semnate de Constantin Brâncuși. Din 18 sept., vor fi expuse în premieră mondială publicului la Art Safari New Museum!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un ansamblu inedit de 40 de fotografii originale realizate de Constantin Brâncuși, aflate în colecția Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca de peste șase decenii, identificate și autentificate recent de istoricul de artă Doina Lemny, va fi expus în premieră mondială din 18 septembrie, în expoziția „Brâncuși și muzele sale”, la Art Safari New Museum (18 septembrie – 20 decembrie 2026, Amzei 13, București). Pentru a afla povestea lor extraordinară am stat de vorbă cu rectorul Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, Prof.univ.dr. Liviu-Florian Ștefan, dar și cu Doina Lemny, una din cele mai reputate experte ale operei lui Brâncuși și curatoarea expoziției de la Art Safari.
„Chiar dacă poate să pară surprinzător că lucrările au ajuns la universitatea noastră, având în vedere faptul că artistul nu a studiat la Cluj, vrem să credem că acest traseu nu a fost întâmplător”, povestește Prof.univ.dr. Liviu-Florian Ștefan, rector al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca.
Cele 40 de fotografii din biblioteca Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca au avut un traseu complex. „De la Brâncuși au ajuns mai întâi la Ofelia Cosmuța-Bölöni (cu rol esențial în integrarea artistului în mediile culturale pariziene), apoi la scriitoarea Alice Steinfeld. Ulterior au ajuns la doctorul Nicolae Maior din Oradea, care le-a donat universității noastre prin intermediul sculptorului Vetró Artúr (care era și profesor al institutului).
Faptul că lucrările sunt parte din arhivă este o mare onoare, pe care o vom celebra din nou cu ocazia Centenarului UAD: 100 de ani de învățământ superior artistic la Cluj. E un moment esențial în care această colecție importantă va fi prezentată în fața publicului larg. Suntem încântați de implicarea instituției noastre în cadrul Art Safari New Museum – un proiect cultural de înaltă ținută”, adaugă rectorul UAD.
Originalitatea fotografiilor lui Brâncuși, confirmată după șase decenii
Deși existența fondului era cunoscută în cadrul universității, autenticitatea fotografiilor a rămas multă vreme incertă. Originalitatea acestora a fost confirmată recent de reputatul expert Doina Lemny, totodată curatoare a expoziției „Brâncuși și muzele sale” de la Art Safari, în colaborare cu alți specialiști.
„Am prilejuit o întâlnire de lucru cu alți doi colegi ai Departamentului Grafică – directorul departamentului, conf.univ.dr. Cristian Opriș, respectiv lect.univ.dr. Răzvan Anton. Lucrările erau considerate a fi autentice de către mai multe conduceri, dar existau voci care considerau că ar putea să nu fie, întrucât, în urma observațiilor tehnice, existau anumite ezitări legate de faptul că ar putea fi posibile replici ale originalelor.
De aceea am luat decizia de a o contacta pe d-na Doina Lemny, pentru ca dumneaei să poată să le analizeze în calitatea sa recunoscută de expertă în opera marelui artist. Concluzia analizării lucrărilor a fost una îmbucurătoare pentru toți cei implicați, astfel încât am decis demararea unor acțiuni de promovare a acestei minunate serii”, declară rectorul UAD.
„De mult timp voiam să văd aceste fotografii”, povestește și Doina Lemny. „Trebuia neapărat să le văd personal, ca să le certific 100% autenticitatea! Ochiul meu este obișnuit cu toate fotografiile din fondul Brâncuși de la Centrul Pompidou (aproximativ 2.000 de clișee și tiraje) și din alte colecții private. De aceea, m-am consultat, cum fac întotdeauna, cu experți în fotografie.”
De la contretype-uri la primul aparat de filmat: cum a devenit Brâncuși pasionat de fotografie
Cele 40 de fotografii acoperă o bună parte din creația pariziană a lui Brâncuși, de la începuturile sale și până în anii 1930. Artistul obișnuia să facă mai multe tiraje după aceleași clișee, pe care le oferea prietenilor, colecționarilor și revistelor. Printre imagini se află și două fotografii de suflet, surprinse în același colț al atelierului său, în jurul anului 1907: una dintre acestea o înfățișează pe Otilia Cosmuța-Bölöni înconjurată de opere de început, ceea ce a permis chiar datarea imaginii; cealaltă fotografie o arată pe Otilia alături de Sofia, soția pictorului Ștefan Popescu. Fondul documentează și lucrări astăzi nelocalizate, precum Supliciul III, fotografiate în atelierul de pe Rue du Montparnasse.
„Fotografiile acestea rămân foarte importante pentru identificarea operelor, în situația în care acestea, nelocalizate pentru moment și, dacă nu au fost distruse, vor apărea vreodată”, mai spune Doina Lemny, curatoarea expoziției „Brâncuși și muzele sale”
Pasiunea lui Brâncuși pentru imagine nu a pornit din fotografia artistică, ci din nevoia de a-și documenta propriile sculpturi. La început, artistul nu avea nici aparat de fotografiat, nici laborator de developare propriu: prelua fotografiile operelor sale din prima perioadă de creație și făcea așa-numite contretype-uri, adică fotografie după fotografie, modificând cadrul și luminozitatea. Cu timpul, a ajuns la un nivel profesionist în fotografie, iar apoi și-a cumpărat și un aparat de filmat, pentru a explora un domeniu absolut nou la acea vreme: filmul. Cele mai cunoscute pelicule realizate de Brâncuși surprind dansatoare performând în atelierul său, printre sculpturi.
Toată lumea îl iubește pe Brâncuși. Dar pe cine a iubit Brâncuși?
Anul Brâncuși este marcat în România, la Art Safari New Museum, printr-o expoziție de excepție și cu totul inedită, curatoriată de Doina Lemny. Adorat și adulat de femeile care-i treceau pragul, Brâncuși le-a purtat un respect deosebit, ridicându-le la nivel de figuri emblematice ale feminității, transpuse de el în sculpturi binecunoscute, în fotografii și în filme - o pasiune artistică de-a sa mai puțin cunoscută publicului larg.
Printre ele: baroana Renée Irana Frachon (modelul Muzei adormite), Margit Pogany, Lizica și Irina Codreanu, artista și scriitoarea Nancy Cunard, poeta Mina Loy, dansatoarele Marthe Lebherz, Florence Meyer, Marina Șaliapin, cât și ultima parteneră a artistului, pianista Vera Moore. În jurul acestor relații au apărut de-a lungul timpului și o serie de legende, precum presupusa poveste de dragoste dintre Brâncuși și prințesa Marie Bonaparte pe care artistul n-a întâlnit-o niciodată, dar personalitatea ei a inspirat sculptura Prințesa X, sau presupusa apropiere dintre Brâncuși și Maria Tănase, pe care a întâlnit-o o singură dată, la Expoziția Universală de la New York, în 1939.
Expoziția își are sursa în cartea curatoarei Doina Lemny, Brâncuși et ses muses, publicată în Franța în 2023. Doina Lemny este istoric de artă și una dintre cele mai reputate voci internaționale în cercetarea operei lui Constantin Brâncuși; a lucrat mai bine de două decenii la Centrul Pompidou din Paris, unde a coordonat fondul de arhivă Brâncuși.
Alături de fotografii, expoziția „Brâncuși și muzele sale” reunește un bogat ansamblu de sculpturi, filme, corespondențe, afișe, documente personale și obiecte – rochii, bijuterii – care au aparținut muzelor artistului, precum și piese emblematice aduse de la Victoria & Albert Museum din Londra și de la Nouveau Musée National de Monaco.
Ce expoziții aduce noul sezon din Art Safari New Museum
Cel de-al doilea sezon expozițional al anului aduce publicului alte expoziții de excepție: „Pop Art. Lumea în culori”, o incursiune în șase decenii de artă și cultură vizuală, de la Andy Warhol până în prezent, „Război și pace”, un eseu vizual dedicat relației dintre conflict și pace de-a lungul istoriei artei românești, „Noua climă. Suntem pregătiți?”, expoziție interactivă powered by Fundația OMNIASIG, precum și expozițiile temporare „Cristian Mungiu. Fjord, fotografii” și „Arta de a trăi prânzul”, realizată în parteneriat cu Edenred.
Noul sezon va putea fi vizitat în perioada 18 septembrie - 20 decembrie 2026, la Art Safari New Museum, în Amzei 13, București. Biletele cu reducere sunt disponibile pe artsafari.ro doar până pe 17 septembrie.
