Cum recunoști o fraudă cu deepfake: ce s-a schimbat în 2026 și cum se apără băncile
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În februarie 2026, Banca Națională a României a fost nevoită să dea un comunicat public ca să spună un lucru care acum câțiva ani ar fi părut absurd: interviul în care guvernatorul BNR recomandă o platformă de investiții nu a existat niciodată. Materialul clona site-ul unui ziar cunoscut și reproducea un transcript fals al unei apariții TV. O lună mai târziu, o altă campanie folosea aceeași rețetă, de data aceasta cu un presupus parteneriat între BNR și CEO-ul unei companii românești de securitate cibernetică, pentru o aplicație numită „Profit Gold Românesc".
Nu sunt cazuri izolate. Directoratul Național de Securitate Cibernetică publică lunar avertismente despre videoclipuri generate cu inteligență artificială în care apar oameni publici, bancheri sau jurnaliști, iar victimele nu sunt doar persoane fără experiență digitală. Diferența față de acum doi ani este că materialele au încetat să mai arate a fals.
Ce este, de fapt, o fraudă cu deepfake
Un deepfake este un material audio sau video generat sau modificat cu inteligență artificială, în care chipul, vocea sau mimica unei persoane reale sunt reproduse suficient de bine încât să pară autentice. În zona financiară, tehnologia este folosită în principal în trei feluri.
Primul, cel mai vizibil, este reclama falsă cu o persoană cunoscută care recomandă o investiție. Al doilea este apelul video sau telefonic în care cineva se dă drept angajat al băncii, coleg sau rudă. Al treilea, mai puțin cunoscut publicului, dar cel mai serios pentru instituțiile financiare, este folosirea unui chip generat artificial pentru a trece de verificarea de identitate la deschiderea unui cont online.
Ce s-a schimbat în 2026
Trei lucruri, în principal.
Calitatea a devenit accesibilă. Ce presupunea acum câțiva ani un buget și o echipă se poate obține astăzi de pe un laptop, cu instrumente disponibile public. Costul unui atac a scăzut mult mai repede decât costul apărării.
Atacul s-a mutat în timp real. Nu mai vorbim doar de clipuri înregistrate, ci de manipulare în timpul unui apel video. Un raport Gartner din septembrie 2025, realizat pe 302 responsabili de securitate, arăta că 62% dintre organizațiile chestionate se confruntaseră cu cel puțin un atac de tip deepfake în ultimele 12 luni.
Ținta s-a schimbat. Escrocii nu mai atacă doar momentul plății, ci și momentul înrolării, adică deschiderea contului. Raportul Entrust privind frauda de identitate pentru 2026, construit pe peste un miliard de verificări de identitate, arată că deepfake-urile reprezintă acum aproximativ una din cinci tentative de fraudă biometrică, iar atacurile prin injecție, în care imaginea falsă este introdusă direct în sistemul de verificare, în loc să fie arătată camerei, au crescut cu 40% într-un an.
Semnele după care recunoști o fraudă cu deepfake
Analiza vizuală rămâne utilă, dar nu mai este suficientă. În 2026, contextul spune mai mult decât imaginea.
Ce te poate ajuta să observi un material fals:
- Sincronizarea imperfectă dintre buze și sunet, mai ales pe consoane, și clipitul rar sau mecanic
- Marginile feței care „tremură" la mișcări bruște ale capului, în special la nivelul urechilor, al ochelarilor și al liniei părului
- O voce cu intonație plată, fără respirații și fără ezitări firești
- Iluminare care nu corespunde între față și fundal
Ce contează, însă, mai mult decât imaginea:
- Unde a apărut materialul. Instituțiile publice comunică prin site-ul oficial și prin conturile lor verificate. O reclamă sponsorizată nu este un canal oficial de comunicare al BNR sau al unei bănci.
- Ce ți se cere. Nicio bancă nu îți cere codul primit prin SMS, parola sau instalarea unei aplicații de acces la distanță. Nicio instituție de stat nu recomandă platforme de investiții.
- Cât de repede trebuie să te decizi. Presiunea de timp este semnătura constantă a fraudei, indiferent de tehnologia folosită.
- Ce promite. Randamente garantate, procente fixe lunare și „locuri limitate" sunt semnale care nu au nevoie de analiză tehnică.
Verificarea rămâne banală și eficientă: închide, caută numărul oficial al băncii sau al instituției și sună tu. Un apel dat înapoi, pe un număr găsit independent, rezolvă majoritatea acestor scenarii.
De ce noul buletin nu rezolvă singur problema
România emite la nivel național cartea electronică de identitate, documentul cu cip care conține datele biometrice ale titularului într-o zonă securizată. Din 6 decembrie 2026, statele membre trebuie să pună la dispoziție Portofelul European de Identitate Digitală, iar din 6 decembrie 2027 entitățile obligate să folosească autentificare puternică, între care în primul rând băncile, vor trebui să îl accepte. În paralel, buletinele fără cip rămân valabile până cel târziu la 3 august 2031.
Trecerea la documentul electronic schimbă natura verificării, dar mută și presiunea.
„La documentul clasic, verificarea este probabilistică: analizezi microtext, hologramă, fonturi, iar răspunsul este că documentul pare autentic cu un anumit grad de încredere. La documentul cu cip, verificarea devine criptografică. Răspunsul nu mai este că arată autentic, ci că este autentic, semnat de statul care l-a emis", explică Alexandru Bora, Product Owner la Qoobiss, companie românească de tehnologie pentru verificarea identității.
Cu alte cuvinte, falsificarea documentului devine mult mai grea. Numai că un cip valid demonstrează autenticitatea documentului, nu și faptul că persoana care îl prezintă este titularul lui. Exact aici intervine deepfake-ul: dacă documentul nu mai poate fi contrafăcut, atacul se mută pe fața celui care îl arată camerei.
Cum se apără băncile
Apărarea are astăzi două componente tehnice, dincolo de verificarea documentului.
Prima se numește detecția atacurilor de prezentare, adică situația în care cineva arată camerei o fotografie, o mască sau un ecran. A doua, mai nouă și mai dificilă, este detecția atacurilor prin injecție, în care fluxul video fals este introdus direct în aplicație printr-o cameră virtuală, fără să treacă vreodată prin obiectivul telefonului. Ambele sunt evaluate independent, conform standardelor europene ETSI TS 119 461 și CEN/TS 18099, iar băncile încep să ceară furnizorilor dovada acestor evaluări, nu doar promisiunea lor.
„Verificarea identității nu dispare odată cu portofelul digital, ci se mută. Nu mai verifici dacă documentul este fals, ci dacă declarația de identitate este validă, dacă nu a fost revocată și dacă persoana care o prezintă este titularul. Primele două sunt probleme rezolvate criptografic. A treia rămâne biometrică, și acolo se dă bătălia următorilor ani", spune Alexandru Bora.
Contextul local adaugă o presiune suplimentară. Cea mai recentă estimare publică indică un grad de adopție de aproximativ 35% în rândul companiilor din România pentru soluțiile de verificare a identității la distanță, într-un calendar european care transformă acest tip de verificare dintr-un proiect de eficientizare într-unul de conformitate, cu termen fix.
Ce faci dacă ai fost deja păcălit
Dacă ai transmis date sau ai făcut o plată, sună imediat la banca ta și cere blocarea cardului sau a contului. Depune plângere la poliție și raportează incidentul la DNSC. Dacă ai instalat o aplicație de acces la distanță la cererea cuiva, deconectează telefonul de la internet și dezinstaleaz-o înainte de orice altă operațiune bancară.
Și încă un lucru, valabil pentru toate variantele acestei fraude: faptul că vezi și auzi o persoană nu mai este, în 2026, o dovadă că ea a spus ceva. Este doar o dovadă că cineva a vrut să crezi asta.
