Epidemia nevăzută a singurătății la job și rețeta pentru conectare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După mai mulți ani de lucru de la distanță sau hibrid, sentimentul de izolare și de singurătate la locul de muncă este astăzi din ce în ce mai răspândit, cu impact profund asupra stării de bine și performanței angajaților. Pentru a combate acest fenomen, companiile trebuie să susțină tot mai mult interacțiunea la birou, să consolideze conexiunile dintre angajați și să creeze experiențe pentru socializare și relaționare între colegi.
Dintr-o problemă în creștere, în special în rândul generației Z, „epidemia de singurătate” a devenit astăzi o realitate palpabilă în viețile multor oameni, mai ales în contextul pandemiei. Un sondaj recent realizat în România arăta că opt din zece angajați din Gen Z petrec timp liber alături de colegii din echipă, relațiile interpersonale la birou fiind pentru mulți dintre ei un criteriu de care țin cont în alegerea sau păstrarea unui loc de muncă. Astfel, aproape 80% dintre angajații Gen Z desfășoară activități cu colegii lor în timpul liber cel puțin o dată pe lună. În cazul milenialilor și al angajaților din generația X, procentele ajung la 56%, respectiv 52%, potrivit unui sondaj realizat de Genesis Property, compania fondată de antreprenorul Liviu Tudor, în rândul a 1.247 de respondenți la nivel național. Astăzi, mulți angajați se confruntă cu sentimente de izolare și singurătate în mediul lor profesional și se simt deconectați de echipă cu toate că există comunicare zilnică atunci când lucrează la distanță și inclusiv interacțiune în zilele când lucrează la birou.
Deși există multe argumente cu privire la impactul negativ al singurătății în general asupra sănătății, studiile nu se concentrează suficient asupra acestei probleme la locul de muncă. Cercetările arată că angajații izolați sunt mai puțin motivați, mai puțin implicați în ceea ce fac și mai predispuși la stres și anxietate, ceea ce le poate afecta performanța și poate contribui la absenteism și la fluctuația forței de muncă. Cu toate legăturile online din ce în ce mai numeroase, lipsa interacțiunilor personale și a relațiilor autentice poate întări sentimentul de singurătate și de invizibilitate. Prin urmare, singurătatea la locul de muncă nu este doar o problemă individuală, ci și una organizațională și socială.
Care sunt factorii care duc la sentimentul de singurătate la locul de muncă
În companiile mari, singurătatea pare să fie mai răspândită decât s-ar crede, afectând nu doar angajații, ci și managerii. Lipsa de implicare în proiecte colaborative, un sentiment slab de apartenență la grup sau pur și simplu sentimentul de a nu fi văzut și auzit, de a nu conta, contribuie la această experiență. Astfel, simpla prezență într-un mediu aglomerat nu garantează absența singurătății, fiind esențial să ne concentrăm asupra calității interacțiunilor noastre cu colegii de serviciu.
Observarea unor schimbări subtile în comportament, cum ar fi modificări ale atitudinii față de activități și de rutina profesională pot fi semne clare de avertizare privind singurătatea la locul de muncă. Alte indicii pot include evitarea întâlnirilor sau a evenimentelor, oprirea camerei în timpul ședințelor prin Teams sau Zoom sau chiar comportamentul brusc mai extrovertit. Cultivarea unei culturi organizaționale care încurajează conexiunea și comunitatea este esențială, la fel ca și recunoașterea faptului că nimeni nu este imun la singurătate, indiferent de vârstă sau poziție în cadrul organizației.
Fenomenul analizat nu este unul nou, ci a fost în creștere cu mult înainte de pandemie, în contextul evoluției practicilor de muncă și a dependenței de tehnologia digitală. Încă din 2003 încoace, interacțiunile sociale față în față au înregistrat o scădere în toate categoriile de vârstă, cu tinerii având acum mai puțini prieteni apropiați decât generațiile precedente.
Pe cine afectează cel mai mult singurătatea la locul de muncă
Tinerii din generația Z care reprezintă una dintre cele mai dinamice categorii de candidați de pe piața muncii din acest moment, atât din perspectiva numărului de aplicări lunare, cât și a joburilor de care sunt vizați, resimt puternic impactul singurătății la locul de muncă. Întreruperea conexiunilor sociale esențiale în timpul etapelor de formare profesională și creșterea dependenței de comunicarea online au generat sentimente de izolare printre angajați, chiar și într-un mediu de lucru aparent aglomerat.
Chiar și înainte de pandemie, 80% dintre tinerii din Generația Z spuneau că au avut perioade când s-au simțit singuri, în comparație cu 71% dintre Milleniali și 50% dintre Baby Boomers, conform unui studiu internațional realizat de Cigna. În același timp, studiile realizate de McKinsey Health Institute arată că angajații cu mai puțin de cinci ani de experiență profesională au avut puține oportunități de a lucra în birou în contextul ultimilor ani decât angajații cu mai mulți ani de activitate, ceea ce a condus la o scădere a numărului de prietenii de la locul de muncă.
În acest context, specialiștii atrag atenția că este deosebit de importantă acordarea de atenție membrilor mai tineri ai forței de muncă, în special Generației Z, având în vedere influența lor semnificativă asupra modelării viitorului muncii. Asigurarea unui mediu de lucru în care fiecare angajat să se simtă valorizat, conectat și susținut, alături de crearea de comunități și a sentimentului de apartenență la locul de muncă, poate contracara această criză tăcută a singurătății la locul de muncă.
Sursă foto: Pexels.com
