„Infrastructura digitală şi AI trebuie să rezolve probleme reale – nu să ofere doar clipuri virale sau soluţii de comerţ captiv.”

Un dialog cu Adina Vălean, europarlamentar PPE, membru al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, despre dezvoltarea sectorului digital al Europei

Trăim o epocă în care digitalizarea nu mai e doar o opţiune, ci o necesitate. Se vorbește de mai mulți ani despre tranziția digitală. La nivelul UE, ultimii ani au însemnat adoptarea a mai multor legi care se ocupă de domeniul digital. Suntem acum într-un moment decisiv?

Adina Vălean: Cu siguranță, pentru că tehnologiile au trecut dintr-o etapă experimentală în dimensiunea industrială. Convergenţa între inteligență artificială, cloud, infrastructură digitală şi tranziţia verde/industrială creează două scenarii: Europa transformă aceste tehnologii în avantaj competitiv sau devine dependentă strategic de alţii. Recent am lucrat împreună cu colegii mei din Partidul Popular European, la un document strategic despre politicile digitale, care recunoaște acest moment de răscruce – Uniunea Europeană nu poate fi doar un consumator de tehnologie, ci trebuie să fie și producător major, cu o infrastructură digitală modelată pentru această epocă a schimbărilor rapide. 

Tocmai ați menționat infrastructura digitală – există o discuție lungă la nivelul insituțiilor UE despre suveranitatea digitală. Ce înseamnă acest lucru, în practică, pentru cetățeanul european? 

Adina Vălean: Suveranitatea digitală înseamnă trei lucruri-cheie: control, transparenţă şi alegere. Controlul se referă mai ales la datele și la infrastructura noastră. Piața serviciilor de cloud, de pildă, e dominată de jucători străini. Sigur, asta nu depinde doar de legislație și o legislație care ar discrimina împotriva unor jucători legitimi de pe piață n-ar aduce suveranitate, ci servicii scumpe și proaste pentru cetățeni. Dar e clar că Europa trebuie să aibă control asupra datelor sensibile, care țin de siguranța UE. În acest moment se fac investiții europene în tipul acesta de infrastructură, sunt țări care investesc în suveranitatea lor digitală, iar operatorii de telecom sunt mari jucători în piață. De pildă, Deutsche Telekom are deja un plan pentru deschiderea unui centru de date în Munchen care să crească cu 50% capacitatea Germaniei de a folosi sisteme de inteligență artificială industrial. UE are în plan finanțarea unor așa zise AI gigafactories, centre de date ultra-performante, care fac parte din infrastructura strategică digitală a Uniunii. Chiar luna trecută, Comisia Europeană a anunțat un nou val de AI factories și România are și ea un proiect prins în acest program. Cred că autoritățile de la București trebuie să ia foarte în serios investițiile în infrastructura digitală și trebuie să se miște cu viteză – trenul acesta merge foarte repede și suntem în competiție cu jucători centrali și estici foarte ambițioși. 

Am menționat și transparența, precum și alegerea – utilizatorii au dreptul să ştie cum funcţionează algoritmii, ce se întâmplă cu datele lor, iar companiile europene trebuie să concureze pe picior de egalitate, nu să fie victime ale practicilor „locking-in” ale unor giganţi digitali.

Aș vrea să continuăm discuția despre infrastructură. Despre Europa se spune că e mai lentă. Și este – China, SUA și alte state au o infrastructură superioară celei UE. De ce suntem mai puțin dezvoltați?

Adina Vălean: Datele recente arată că până acum UE a alocat aproximativ €288,6 miliarde (≈1.14% din PIB) către măsuri digitale. Nu e foarte puțin, dar suntem într-un decalaj. Avem șansa să recuperăm, de pildă în privința 5G, iar pachetul legislativ al Rețelelor Digitale, care e așteptat de la Comisie în prima jumătate a lui 2026, ar putea ajuta. În acest moment, marii jucători de telecom din piața europeană sunt reticenți în a face mari investiții – piața e fragmentată, legile competiției o fac să aibă foarte mulți operatori cu putere de investiție mică, regulile sunt sufocante – la nivelul UE, dar și național, modelele de licitație sunt, în cele mai multe cazuri, greoaie și expirate după standardele actuale. Nu există predictibilitate, deci investițiile sunt mici. 

Dar fundamental în dezvoltarea acestei infrastructuri este răspunsul la întrebarea – cum trebuie și cum urmează să o folosim? Dacă ne trebuie 5G ca să ne uităm la filmulețe pe diverse platforme sau să discutăm cu ChatGPT despre lista de cumpărături pentru Crăciun, atunci vom face doar consum. Dacă vom exploata industrial aceste rețele, atunci vom produce valoare. Avem nevoie de fabrici automatizate complet, de rețele inteligente de energie, de putere de calcul pentru cercetare, medicină – în esență, la asta trebuie să se gândească autoritățile când vorbesc despre rețele. Voi enunța un adevăr nepopular, poate – e puțin importantă viteza cu care se încarcă filmulețele pe TikTok și ofertele pe Temu și e foarte importantă creșterea productivității – pentru că aceasta ne face competitivi. 

Va fi important pentru toate autoritățile, inclusiv cele din România, să aibă strategii corecte și să nu ne trezim cu infrastructură extrem de scumpă care să se devalorizeze rapid și să producă numai consum din care câștigă companiile extracomunitare. 

În concluzie, infrastructura digitală şi AI trebuie să rezolve probleme reale – nu să ofere doar clipuri virale sau soluţii de comerţ captiv. 

Să rămânem la România – vedeţi un decalaj în educaţie, infrastructură, talente digitale?

Adina Vălean: Dacă ne uităm la ultimul Eurostat, vom vedea că regiunea București-Ilfov e cot la cot cu cele mai dezvoltate regiuni ale UE, inclusiv în ceea ce privește joburile în tehnologie. Deci faima noastră e confirmată de aceste cifre. Fără îndoială că avem talente și o comunitate IT activă, cu companii competitive și cu costuri mai mici decât în alte părți. Dar România nu e numai București, Cluj sau Iași. România e o țară mare din UE și cred că e extrem de periculoasă realitatea ascunsă – subfinanțarea și neglijarea educației în general, și a celei tehnice și digitale, în special, înseamnă cel puțin potențial ratat. În era inteligenței artificiale, lucrătorul coordonează roboți, înţelege algoritmi, participă la dezvoltare. Dacă sistemul de învăţământ nu oferă condiții pentru această nouă complexitate, rezultatele sunt dezastruoase. 

Nu e suficient să ai noduri de infrastructură sau start-upuri: ai nevoie de ingineri, de cercetători, de lucrători care să poată susţine dezvoltarea. În România, procentul alocat educaţiei e cel mai mic din UE și foarte mic comparativ cu media. Mai mult, când bugetul de stat e secătuit, economiile bugetare încep cu educația – iei de unde nu ai, de fapt, gripând astfel viitorul propriei tale economii. Faptul că tăierile de azi se văd mâine, nu înseamnă că ele nu sunt contraproductive. În aceste condiții, e aproape un miracol că avem rezultatele economice pe care le avem, dar miracolele nu țin la nesfârșit. Această vulnerabilitate va fi din ce în ce mai greu de recuperat. 

În final, cum credeți că ar trebui să arate succesul digital european pentru 2030?

Adina Vălean: Europa în 2030 nu trebuie să fie doar conectată, trebuie să fie productivă. Spitale care folosesc AI european pentru diagnostice, centre de date în România alimentate cu energie curată, start-up-uri româneşti care ating miliarde de euro și rămân în țară și se dezvoltă în UE, consumatori care au alegeri, nu impuneri, infrastructură digitală care construieşte industrie, nu doar divertisment.
Dacă nu facem asta, riscăm să rămânem spectatorii propriei noastre transformări.

Adina Vălean este europarlamentar PNL, membru al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și membru supleant al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). Între 2019 și 2024 a fost Comisar European pentru Transport. În trecut, a deținut funcțiile de președinte al Comisiei ITRE și ENVI, precum și cea de vicepreședinte al Parlamentului European. 

Foto: Arhivă personală

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE