Cum a reușit Dubrovnik să învingă supra-turismul. Primarul Mato Franković dezvăluie strategia care salvează „Perla Adriaticii”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dubrovnik, una dintre cele mai populare destinații turistice din Europa, a petrecut aproape un deceniu căutând soluții pentru una dintre cele mai mari provocări ale turismului modern: cum să rămână un oraș atractiv fără a fi sufocat de propriul succes.
Cuprins:
Primarul orașului Dubrovnik, Mato Franković, a explicat pentru Euronews Travel cum autoritățile locale gestionează fluxurile turistice și utilizează datele pentru a proteja patrimoniul acestui oraș croat emblematic, păstrându-i farmecul pentru generațiile viitoare.
În perioada 1 ianuarie – 15 iulie 2026, Dubrovnik a primit aproape 650.000 de vizitatori și a înregistrat două milioane de nopți de cazare. Cele mai mari grupuri de turiști provin din Regatul Unit, SUA, Franța, Germania, Polonia, Irlanda, Spania, Canada și Australia, orașul fiind atractiv și pentru turiștii croați.
„Nu este doar despre numere. Important este și modul în care aceste fluxuri sunt distribuite pe parcursul zilei și săptămânii”, a declarat Mato Franković.
De-a lungul anilor, Dubrovnik s-a confruntat cu provocări majore legate de supraaglomerarea turistică, în special în centrul istoric inclus pe lista UNESCO. În trecut, zilele când cinci sau șase nave de croazieră ancorau simultan au creat congestie severă, determinând autoritățile să introducă inițiativa „Respect the City” (RtC).
Măsurile împotriva turismului de masă luate în Dubrovnik
Sub inițiativa RtC, orașul permite ancorarea a maximum două nave de croazieră simultan, cu cel mult 4.000 de pasageri. Durata minimă a escalei este de opt ore, încurajând pasagerii să exploreze regiunea în mod dispersat, reducând presiunea pe centrul istoric.
„Acum, vizitatorii aleg tot mai multe excursii în împrejurimi”, a explicat Franković.
În 2026, Dubrovnik Port Authority estimează că va primi peste 661.000 de pasageri de croazieră, distribuiți pe 461 de escale.
Pentru turiștii de o zi, operatorii de autocare din Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și insulele croate trebuie să rezerve sloturi de sosire printr-un sistem online. Această măsură permite autorităților să gestioneze fluxurile în funcție de evenimente și cererea zilnică.
Vizitatorii care stau mai mult beneficiază de Dubrovnik Pass, un instrument digital care oferă acces la muzee, transport public și recomandări personalizate pentru cele mai bune momente de vizitare a atracțiilor populare.
„Este digitalizat, astfel încât putem trimite mesaje despre cele mai bune momente pentru a vizita atracții precum Orașul Vechi”, a spus primarul.
„Lucrăm intens pentru a reduce situațiile în care sute de oameni se deplasează simultan prin oraș”, a mai adăugat el.
Soluțiile autorităților croate bazate pe date și colaborare internațională
Pentru o gestionare mai eficientă, Dubrovnik folosește sisteme de monitorizare a traficului pietonal în Orașul Vechi, datele fiind analizate de Universitatea din Dubrovnik pentru a identifica tendințe și îmbunătățiri.
Franković subliniază că multe zone rămân încă neexplorate de turiști, cum ar fi Muntele Srđ, care oferă priveliști spectaculoase asupra orașului și Adriaticii.
„Nu vrem să creăm noi puncte turistice, ci să încurajăm explorarea celor existente, îmbunătățind calitatea serviciilor”, a adăugat acesta.
Planurile pentru viitor includ transformarea zonelor turistice neamenajate în locuințe accesibile pentru rezidenți.
„Locuințele de închiriat pe termen scurt elimină treptat comunitățile locale și transformă orașele în zone artificiale turistice. Dubrovnik trebuie să rămână autentic”, a avertizat primarul.
Populația rezidentă din Orașul Vechi a scăzut de la 5.000 de locuitori în 1991 la doar 1.500 în 2026, o tendință alarmantă pe care Franković speră să o inverseze prin politici sustenabile.
Primarul își dorește ca Dubrovnik să își păstreze identitatea, fără să devină mai mare, dar să rămână „recunoscut prin frumusețea sa, patrimoniul său istoric și marea limpede”. În același timp, el speră într-un sistem feroviar național fiabil, care să sprijine mobilitatea și dezvoltarea sustenabilă.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
