[Medici buni] Dr. Ruxandra Dobrescu, endocrinolog la MedLife: „E esențial să implici activ pacientul în vindecare. Dacă pacientul nu e în echipa ta, nu ajungi nicăieri”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cancerul tiroidian nu mai e tipul de cancer care te omoară, spune Dr. Ruxandra Dobrescu, cercetător științific și medic primar endocrinolog la Clinica MedLife Arcul de Triumf din București (cunoscută încă și ca Centrul Medical Panduri). Dacă este descoperit la timp, este curabil.
Cuprins:
Și e foarte sigură de ce spune, deoarece cancerul tiroidian este specialitatea ei. A făcut rezidențiatul și și-a început activitatea științifică la Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon” din București, a participat la studii clinice, a făcut un doctorat pe această temă, a studiat la Universitatea Oxford, care e un centru de performanță în endocrinologie, iar anul trecut a avut șansa să scrie capitolul despre cancer tiroidian în tratatul de endocrinologie publicat de prestigioasa universitate.
A ales această specialitate pentru că a fost fermecată de complexitatea hormonilor, niște molecule atât de mici, care controlează activitatea întregului organism. În cadrul unui program extrem de sofisticat, glandele endocrine funcționează într-o relație interdependentă cu sistemul nervos, influențează activitatea sistemului imun și această interacțiune se reflectă asupra comportamentului uman. Acesta este domeniul „psihoneuroendocrinologiei”.
A început să descopere această abordare integrativă și neuroștiințele tot la Oxford. „Acolo școala de medicină din primii ani nu e atât de fragmentată pe materii, ca la noi”, spune ea, „anatomie, fiziologie, biochimie. Am studiat acolo neuroștiințe, adică sistemul în toată complexitatea lui: structura creierului, modul în care funcționează acesta, adică fiziologia, ce poate să meargă prost, adică fiziopatologia, respectiv mecanismul de apariție a bolilor și metodele de tratament”.
„Vreau să fiu corectă medical, nu vreau să fiu populară neapărat”
Simte că în România endocrinologia e un pic subestimată – și în interiorul breslei, dar și printre pacienți – dacă ne gândim că statisticile arată că 10% dintre noi pot dezvolta de-a lungul vieții o afecțiune tiroidiană, de multe ori fără să știe de ea.
De aceea, insistă că setul anual de analize de rutină ar trebui să includă hormonii tiroidieni TSH și FT4, care sunt și decontați de stat, pentru a putea identifica rapid o eventuală disfuncție tiroidiană. În plus, în România, solul și apa, deci și hrana noastră, au un deficit de iod, iar iodul e indispensabil în producția acestor hormoni tiroidieni. „Dacă avem un deficit de iod, tiroida se chinuie să-i formeze”, explică medicul. „Iar asta e una dintre principalele cauze ale apariției nodulilor tiroidieni.”
La începutul lui 2020 a început să scrie articole pe site-ul propriu, apoi și-a făcut și un canal de YouTube, cont de Instagram și o pagină de Facebook care acum are peste 42.000 de urmăritori, din convingerea fermă – și ușor naivă, spune ea – că putem schimba în bine lumea în jurul nostru prin lucrurile pe care le facem.
Nu-și închipuia că are această abilitate (și lejeritate) de a vorbi liber în fața camerei. O ajută mult vocea blândă, privirea caldă și răbdarea infinită care transpar dincolo de ecran. I se pare și de datoria medicilor să facă educație medicală la scară largă – dacă ei lipsesc din peisajul acesta, crede ea, pacientul nu are de ales și-și va lua informația de oriunde o găsește, de multe ori inexactă sau chiar greșită.
Eu vreau să fiu corectă din punct de vedere medical”, spune Dr. Dobrescu, „și să nu mă las influențată de curentele din jur, unele dintre ele foarte populare. Rolul meu e de medic, nu de influencer.”
Chiar dacă uneori se simte îngropată de un munte de informații greșite sau contradictorii în mediul online și are senzația unei munci sisifice, i se întâmplă și să-i vină pacienți în cabinet ca urmare a articolelor ei – fie aveau deja un diagnostic, dar nu aveau toate informațiile necesare, fie s-au autosesizat și au venit la un control. „Simți că faci o schimbare în viața cuiva – mi se pare fabulos.”
„Dacă rămâi empatic și deschis la comunicare nu există lucruri cu adevărat dificile”
La ea, consultația inițială durează 40 de minute și chiar mai mult, dacă pacientul vine pentru o a doua opinie. Doar parcurgerea dosarului medical ia foarte mult timp și nu sunt lucruri pe care poți să le faci pe repede înainte, spune Dr. Dobrescu. „Asta nu mai e performanță, e rutină. Nu e medicină de excelență, iar eu asta vreau să fac.”
Medicul Dobrescu nu e un bun comunicator doar în online, ci se străduiește să fie și cu pacienții la fel. Nu pentru că a învățat în facultate cum să facă asta, ci pentru că a văzut la mentorii ei în Marea Britanie, dar și acasă, și a parcurs ea însăși un proces de autocunoaștere care include psihoterapie.
Experiența a învățat-o că de multe ori prejudecățile și experiențele anterioare negative cu sistemul de sănătate, cu care pacienții vin în cabinet, îngreunează comunicarea. „Așteptăm să fim cumva respinși, nu așteptăm o reacție empatică de la medic”, explică ea.
Or dacă nu cobori barierele astea de dialog, nu ajungi la o comunicare eficientă și asta limitează succesul actului medical. Aici recunoaște că activitatea ei din social media ajută – oamenii au impresia că o cunosc deja și vin mai deschiși la a afla ce are de zis.
Aderența la tratament vine din relația de încredere, spune ea. „Dacă pacientul pleacă cu o listă de informații – care poate sunt perfect corecte, cu un tratament care poate e cel mai nou, cel mai bun, dar nu înțelege, nu crede și nu se implică, n-o să avem niciun rezultat.”
Descoperirile științifice care îi dau cea mai mare speranță sunt cele din domeniul geneticii, mai ales dacă vorbim despre cancerul tiroidian. Neoplaziile nu sunt atât de individuale și independente pe cât se credea; știm acum că fiecare cancer pleacă de la o anomalie genetică, astfel că, în tratament, medicul ar trebui să se întoarcă nu la organul de origine al tumorii, ci la mutația care a determinat boala.
„E o altă abordare”, spune Dr. Dobrescu, cu bucuria și energia cercetătorului. „Se schimbă paradigma și modul în care vedem tratamentul pacientului cu cancer tiroidian.” Iar asta ne aduce tot mai aproape de un tratament personalizat, care să acționeze fix asupra acelei mutații care a determinat cancerul.
Să fie la curent cu noutățile din specialitatea sa, adică performanța profesională și competența academică, sunt parte din ceea ce caracterizează un medic bun, e de părere Dr. Dobrescu. Urmează capacitatea de a-ți forma și a lucra în echipă, mai ales în gestionarea cazurilor complicate. Și, nu în ultimul rând, contează să știi să comunici și să fii empatic, fără să lași problemele celui din fața ta să te copleșească.
Degeaba ești profesionistul perfect, spune ea, dacă nu reușești să captezi interesul și încrederea pacientului. „E esențial să simți că doctorul e alături de tine”, spune Dr. Dobrescu. „Am trăit și eu asta, ca pacient, și știu.”
***
Articolul face parte din campania „Știi un medic bun”, un demers MedLife care își propune să portretizeze medicii care fac zi de zi România bine, construind un mâine mai bun. Sunt mii sau poate zeci de mii de medici buni în România, care, dincolo de talent, vocație, experiență, intuiție și abilități, sunt în primul rând OAMENI.
Medicii MedLife nu sunt doar buni profesioniști, ci și oameni buni, cărora le pasă și care iubesc, la rândul lor, oamenii. Medici pentru care îngrijirea sănătății tale e mai mult decât o profesie, e o chemare.
„Știi un medic bun?”, o campanie MedLife de redescoperire a Încrederii în România.
dabaca2020 31.07.2023, 18:34
Felicitari Domnisoarei Doctor si autorului pentru informareaa publicului ! Oare ,ce ne-am face ,noi fara voi reporterii inteligenti si bine informati ? Marea problema ramene , resursele financiare la multi pacienti oncologici ,caci la Med Life se platesc multe servicii .