Spălatul pe dinți și reducerea zahărului nu sunt suficiente pentru prevenirea cariilor!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deși, în general, nu ne pun viața în pericol, cariile dentare și pierderea dinților ne afectează pe multiple planuri: durere și disconfort, probleme de masticație, de pronunție, povară financiară, stimă de sine scăzută.
După cum bine știi, cariile se formează când zaharurile alimentează bacteriile dăunătoare din gură; acele bacterii eliberează acizi, care determină formarea unor „pete” pe suprafețele dinților; petele la rândul lor adăpostesc mai multe bacterii și în scurt timp se dezvoltă o mică gaură în smalț. Dacă nu este tratată la timp, caria avansează și impune extracția dintelui.
Reducerea numărului de bacterii prin perierea dinților și folosirea aței este o modalitate eficientă de a lupta împotriva apariției cariilor dentare. O altă metodă de prevenție este limitarea sau eliminarea zahărului din dietă.
Dar aceste metode nu sunt suficiente pentru a scădea riscul de apariție a cariilor.
Factori mai puțini cunoscuți care predispun la apariția cariilor:
- Xerostomie sau „gura uscată”.
Un important factor de risc este saliva – sau, mai exact, lipsa acesteia. În mod normal, glandele salivare eliberează în cavitatea bucală aproximativ doi litri de salivă în fiecare zi. Acest lucru ajută la menținerea unui echilibru acido-bazic. Ori de câte ori mănânci, particule minuscule de alimente sunt descompuse pe suprafețele dinților și se eliberează cantități mici de acid. Substanțele chimice din salivă au rolul de a menține pH-ul la un nivel mediu, prevenind astfel descompunerea smalțului dinților.
Dar, mulți oameni nu produc suficientă salivă - o afecțiune numită xerostomie sau „gură uscată”. Indiferent de cauză, lipsa unei cantități suficiente de salivă poate avea consecințe grave pentru dinți.
Iată câteva sfaturi pentru a face față acestei probleme: evită alimentele sărate și condimentate; redu consumul de cofeină, bea apă pe tot parcursul zilei, mestecă gumă fără zahar pentru a stimula fluxul de salivă, nu bea alcool, evită folosirea unui umidificator noaptea, consultă medicul în privința medicamentelor pe care le ei.
- „Ciugulitul” între mese.
Un factor care predispune la apariția cariilor și pe care puțină lume îl cunoaște este „ciugulitul” între mese. Durează aproximativ 30-60 de minute după ce ai mâncat sau ai băut pentru ca Ph-ul din gură să revină la normal. Dacă nu-i acorzi cavității bucale suficient timp pentru a-și reveni, procesul reporneste și acidul continuă să se producă.
- Biofilmul și Tartrul.
Suprafețele din gură sunt acoperite cu o peliculă subțire de proteine, fluide, substanțe biochimice și microorganisme numite biofilm. Acest mediu găzduiește atât bacterii benefice, cât și dăunătoare, care conviețuiesc într-un echilibru dinamic. Compoziția biofilmului unui individ joacă un rol major în predispoziția la cariile dentare. Într-o gură sănătoasă, excesul de acizi este neutralizat, iar bacteriile dăunătoare sunt ținute sub control de către cele utile. Dar când biofilmul este continuu împins spre o stare acidă, pot începe problemele.
„Placa bacteriană/ dentară” este un alt nume pentru un biofilm dezechilibrat. Periajul cu pastă de dinți și folosirea aței dentare o pot îndepărtă. Atunci când se acumulează și se întărește placa bacteriană, vorbim de tartru. Spre deosebire de placă, tartrul nu poate fi îndepărtat prin periere sau folosirea aței dentare și este o „casă” ideală pentru bacteriile care cauzează probleme de sănătate orală. Prin urmare, este important să te prezinți la medicul stomatolog pentru un detartraj profesional, pentru a evita apariția cariilor.
- Țigările electronice.
Dacă despre fumat multă lume știe că favorizează apariția cariilor, în privința țigărilor electronice puțini sunt informați. Vapatul afectează smalțul dinților. Lichidele cu arome favorizează aderența bacteriilor cariogene pe suprafața dinților. Una dintre cele mai frecvente reacții adverse raportate de utilizatorii de țigări electronice a fost uscarea și iritarea gurii și a gâtului. Gura uscată, în special împreună cu concentrațiile de zahăr din e-lichide, poate duce la probleme de sănătate orală.
- Dinții strâmbi, înghesuiți.
Îndreptarea dinților nu este o procedură doar cu rol estetic. Alinierea corectă a dinților ajută și la prevenirea cariilor, permițând o igienă corectă. Probabil că ai observat că atunci când folosești ața dentară după periaj mai rămân particule alimentare între anumiți dinți. De multe ori, ața dentară și apa de gură nu sunt suficiente pentru a curăța spațiile dintre dinții nealiniați.
În concluzie, iată ce poți face:
- Nu ignora igiena orală de bază: spălatul pe dinți cu o pastă cu fluor, ața dentară, apa de gură.
- Evită zahărul, băuturile dulci, cofeina, alcoolul.
- Nu mânca între mese.
- Renunță la fumat, vapat.
- Mergi anual sau o dată la 6 luni, dacă te știi cu un risc crescut, la un control stomatologic. Stomatologul poate verifica la control sau printr-o radiografie dacă ai carii ascunse. Îți poți face un periaj profesional sau detartraj pentru a nu permite înmulțirea bacteriilor dăunătoare. În funcție de caz, stomatologul îți poate recomanda și alte tratamente: remineralizare cu fluor, sigilare șanțuri molari.
- Dacă e cazul, apelează la ortodontist pentru îndreptarea dinților. Astăzi există aparate dentare invizibile eficiente, astfel că și la vârsta adultă poți avea dinți mai drepți.
Prevenția este cel mai bun și cel mai ieftin tratament! Dacă lași dintele cariat netratat, riști să nu îl mai poți salva. Astfel, va fi necesară o intervenție chirurgicală pentru extracție și apoi montarea unei punți dentare sau a unui implant. Toate aceste proceduri sunt inconfortabile și costă mulți bani.
