Trei Educatoare Explică De Ce Copiilor Trebuie Să Li Se Citească Povești Dinainte Ca Ei Să știe Alfabetul. Acum Părinții Au Cărți Gratuite Acasă, Prin Aplicația NABU

Educatoarele care îi aduc pe părinți la grădiniță să le citească povești copiilor. Acum au cărți și acasă, prin aplicația gratuită NABU.

Valentina Vlad, Mariana Ilie și Mihaela Pîrvu sunt trei educatoare din județele Olt și Prahova care au dezvoltat programe de lectură pentru copii, părinți și chiar alți membri din comunitatea lor. Acum sunt și ambasadoare ale aplicației NABU, care, descărcată pe telefon, asigură accesul gratuit la cărți de povești pentru copiii între 2 și 10 ani. Peste 90% dintre români nu au cumpărat nicio carte în ultimul an și 40% dintre copiii de la sate nu au o bibliotecă școlară.

Când era însărcinată, Mihaela Pîrvu își făcuse un obicei să-i citească fetiței ei nenăscute. Astăzi, fata ei de 14 ani este o mare pasionată de lectură. „Fetița mea citește acum enorm, nu se mai satură de lectură. I-am citit, i-am povestit continuu și cred că odată ce îi transmiți copilului dragostea pentru lectură, dacă te vede citind, el va îndrăgi cartea”, crede Mihaela, care este de 15 ani educatoare la Grădinița „Veseliei”, din Malu Vânăt, Prahova.

Încearcă să le insufle același drag de cărți și copiilor din clasa ei. Drumul este mai anevoios, pentru că nu toți au cărți acasă sau părinți care să le citească și pe care să-i ia ca exemplu.

Recomandări

„O să fac o crimă în patru ore”. Autoritățile au ignorat semnele radicalizării adolescentului german care a ucis o pensionară la Mediaș. INVESTIGAȚIE LIBERTATEA-DER SPIEGEL

„Cei mici învață prin imitare, imită foarte multe comportamente, în special ale adulților, fie ele pozitive sau negative și de aceea încercăm să fim un model pentru ei”, explică și Valentina Vlad, profesor pentru învățământ preșcolar la Grădinița cu program normal Strejeștii de Jos, Olt.

„Citind la grădiniță, copilul va solicita și acasă: vreau și eu o poveste. Și așa, prin repetiție, se creează un obicei, o deprindere, o competență. Copilul ajunge să iubească și prin exercițiu cartea”, e de părere și Mariana Ilie, inspector pentru învățământul preșcolar Prahova.

Aplicația de citit pentru copii între 2 și 10 ani se descarcă gratuit pe orice tip de telefon, chiar și pe cele mai puțin performante, și poate fi folosită și în zone cu internet slab. În acest moment, copiii și părinții au acces la 160 de cărți cu povești în română și engleză.

„Copilul poate să perceapă că doar doamnele citesc, nu și domnii”

Educatoarele au aflat de aplicație la începutul verii trecute și au început să o promoveze în rândul părinților. Dar nu au rămas doar la o simplă recomandare. „Am reușit să ajung la cei care nu se descurcau acasă și să le instalez eu aplicația pe telefoane, alții au venit la grădiniță și m-au întrebat cum se procedează. Au fost foarte încântați de cărțile cu text ușor, frumos ilustrate. Am și colegi de engleză care au fost încântați că sunt cărți bilingve”, povestește Mihaela Pîrvu.

Recomandări

EXCLUSIV. Critici dure de la Kiev la adresa Occidentului: Ni s-au promis noi tipuri de arme în ianuarie și acum ne spun să mai așteptăm câteva luni. Plătim cu viețile soldaților noștri pentru indecizia Vestului

Trei educatoare explică de ce copiilor trebuie să li se citească povești dinainte ca ei să știe alfabetul. Acum părinții au cărți gratuite acasă, prin aplicația NABU

Înainte de a fi ambasadoare NABU, ele erau oricum ambasadoare ale lecturii. Nu s-au mulțumit doar cu a organiza, cu ajutor de la Asociația OvidiuRO, biblioteci în școală și ateliere de lectură, ci au încercat să-i coopteze și pe părinți sau pe alți membri din comunitate în activitățile lor.

„În grădinițele noastre am avut invitați din rândul părinților, primari sau alte persoane din mediul comunitar astfel încât cititul să fie un mod de viață, copilul să fie expus la o experiență în care toată lumea citește, și nu doar de doamna educatoare”, povestește și Mariana Ilie. De-a lungul carierei, a putut vedea că există o preconcepție cum că doar fetele citesc: „Prin Asociatia OvidiuRO am explorat acest aspect în care copilul a fost pus în situația să vadă că și un bărbat citește, nu numai doamna. Deoarece copilul poate să perceapă că doar mămicile, doar doamnele citesc, nu și domnii.”

Recomandări

INVESTIGAȚIE LIBERTATEA – DER SPIEGEL. Cum a ajuns în plasament la o familie din România un copil-problemă din Germania, care apoi a omorât o femeie din Mediaș

„Cititul nu este același lucru cu uitatul la imagine”

Valentina Vlad care are o experiență de 13 ani ca educatoare a încercat dintotdeauna să schimbe și comportamentul părinților. „Din păcate, mulți părinți de la grădinița unde lucrez, n-aș vrea să generalizez, dar mulți nu și-au format o prioritate din a citi ei în primul rând. Au impresia că doamnele trebuie să citească la grădiniță că de asta sunt plătite”, spune tânăra educatoare.

Unii aleg să le pună copiilor povești pe telefon sau la televizor, ignorând cât de important e ca cei mici să vadă literele și să asculte vocea părintelui. „Au impresia că dacă le pun telefonul pe Youtube sau la TV o poveste gata!, copilul știe povestea și nu are nevoie de citit. Nu conștientizează că cititul nu este același lucru cu uitatul la imagine”, explică Valentina.

Cititul creează o legătură importantă. „Copiii se apropie altfel de noi atunci când le citim, ne rupem de activitățile de rutină de zi cu zi. Când intrăm în colțul de lectură, în insula de lectură, ne transformăm: eu îmi schimb vocea, devin parte din carte, ei devin spectatorii și se comportă ca atare. De asta zic că și acasă un părinte care citește depășește cartea în sine sau dispozitivul pe care este povestea”, completează educatoarea.

Părinții, invitați la școală să citească

Mihaela Pîrvu era întrebată adesea de părinți ce înseamnă „timp de calitate” petrecut cu copilul, cum s-ar traduce. Și de fiecare dată ea le dă exemplul cititului împreună, pe care a încercat să-l cultive și la atelierele de lectură de la școală.

„Citeam împreună cu părinții, apoi fiecare copil primea acasă o carte și vrând-nevrând părintele o citea pentru că se ducea copilul acasă și îi cerea. Apoi am invitat și alte personalități din comunitatea locală. Avem parteneriat cu biblioteca comunală și doamna bibliotecar vine la noi în fiecare zi de joi și le citește copiilor. Este mereu altcineva care vine să citească”, povestește educatoarea. Copiii stau relaxați, se întind pe jos, stau turcește, se schimbă cu totul atmosfera. Timp de calitate, cu alte cuvinte, care poate fi reprodus ușor și acasă.

„Nu mulți conștientizează că 15 minute de citit pe zi fac mai mult decât o zi petrecută hotic. Adică poți să spui la sfârșitul zilei că ai petrecut toată ziua cu copilul, dar de fapt nu știi ce ai făcut, copilului nu i-a rămas nimic întipărit din acea zi. Dar eu ca părinte zic că mi-am dedicat ziua copilului meu…”, spune și Valentina.

Copii care nu au mai mult de o carte de colorat acasă

Fiecare are în comunitatea lui părinți care nu-și permit efectiv să cumpere cărți. „La mine la grupă, cel puțin, majoritatea copiilor nu au acasă mai mult de o carte de colorat, cărțile acelea clasice care au și pasaje din povești pe care le și aduc la grădiniță pentru colorat. Nu știu dacă doi sau trei copii au și cărțile de povești copertate și cu imagini”, a spus Valentina.

De aceea cele trei educatoare consideră că NABU este o resursă valoroasă care vine să acopere un gol. „Ne oferă o șansă de a transmite dragostea față de lectură copiilor din zonele defavorizate mult mai ușor pentru că un telefon are aproape toată lumea și este o ocazie să folosim tehnologia în mod educativ”, crede Mihaela.

Cititul din NABU trebuie să meargă în paralel cu cel de cărți pe hârtie, mai ales că cei mici au un mod de a le cerceta și fizic. „Adică iau o carte și o întorc pe toate părțile, o pun, o fac acoperiș, se întind. Înainte de toate văd ce pot să facă cu ea, se joacă nițel și apoi explorează și conținutul”, spune Valentina.

„Explorarea cărții este senzorială în primul rând. La vârsta aceasta, copiii explorează concret intuitiv tot ceea ce îi înconjoară”, o completează Mariana. Tot prin Asociația OvidiuRO au implementat proiectul „Punguța cu două cărți” prin care fiecare copil a primit două cărți pentru acasă. „Educația timpurie este un moment în care cartea, cunoașterea este primordială pentru copii”, concluzionează Mariana Ilie.

În România aplicația gratuită de citit NABU a depășit 56.000 de descărcări în mai puțin de șase luni de la lansarea oficială. În continuare NABU își dorește să ajungă la cât mai multe familii din România și are nevoie de sprijin financiar pentru a-și continua misiunea. Pentru a susține NABU accesați: https://bit.ly/3Y8YwVZ sau, pentru mai multe detalii, contactați NABU la adresa: [email protected].