Cel mai mare antrenor român, Ștefan Kovács, a turnat la Securitate înainte de perioada de glorie de la Ajax
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ștefan Kovacs, unul dintre cei mai mari antrenori de fotbal din istorie, cunoscut pentru performanțele sale excepționale la Ajax Amsterdam în anii ’70, apare într-un dosar de rețea al Securității comuniste, potrivit documentelor din arhivele CNSAS. La vârsta de 35 de ani, în octombrie 1955, Kovacs a fost recrutat de Securitate, unde a activat sub numele conspirativ „Munteanu Vasile”, relatează GSP.
Cuprins:
Angajamentul semnat de Kovacs și colaborarea cu Securitatea
Dosarul lui Ștefan Kovacs, deschis pe 28 octombrie 1955, conține 31 de pagini care acoperă perioada 1955-1963, când acesta era antrenor la Universitatea Cluj, Dermata și CFR Cluj. În angajamentul semnat, Kovacs se obliga să furnizeze informații despre „elementele dușmănoase” care subminau regimul comunist.
„Subsemnatul Kovacs Ștefan… în mod voluntar îmi iau angajamentul să comunic din timp organelor securității statului tot ceace voi cunoaște despre munca de subminare dusă de elementele dușmănoase împotriva R.P.R.”, se arată în documentul semnat de antrenor.
Motivul recrutării și rolul atribuit lui Kovács de Securitate
În referatul din 30 iunie 1955, sublocotenentul Noroș Iacob a descris motivul recrutării: „Având în vedere că în cartierul Rakoczi, majoritatea locuitorilor sunt elemente burgheze… am trecut la studierea numitului Kovacs Ștefan, care să fie recrutat ca informator necalificat pentru munca de investigații”. Oficialii Securității au considerat că Kovacs, care avea „un nivel politic și cultural destul de ridicat”, ar putea fi un sprijin valoros în demascarea adversarilor regimului.
În perioada colaborării, Kovacs a furnizat 34 de note informative, potrivit rapoartelor din dosar. Deși notele nu sunt incluse în dosar, caracterizările ofițerilor relevă că acestea erau „bine documentate” și „inteligibil formulate” .
Un exemplu din caracterizarea întocmită pe 15 octombrie 1963: „Agentul a căutat să se achite conștient de sarcinile trasate… note informative care au fost exploatate în efectuarea lucrărilor de investigații” .
Divergențele cu Emeric Ienei și relația tensionată din culise
Un episod interesant din dosar face referire la divergențele personale dintre Kovacs și Emeric Ienei, fost fotbalist și antrenor român, fără detalii clare despre natura conflictului. Într-un interviu din 2019, Kovacs a menționat: „A trebuit chiar să fac curăţenie, lucru uşor cu cei tineri, dar foarte greu cu cei bătrâni, respectiv cu Ienei şi Constantin, cu care eram prieten”.
Kovacs s-a întâlnit cu ofițerii de legătură de 2-3 ori pe lună, în diferite locuri: la locul de muncă, pe stradă, în parcuri sau în case conspirative. „A fost introdus în casă de întâlnire… considerând că astfel sunt asigurate condiții mai bune de colaborare”, se precizează într-un raport din august 1961.
Activitatea lui Kovacs ca informator s-a încheiat în 1963, când mutarea sa la București pentru o funcție federală în fotbal a făcut imposibilă organizarea întâlnirilor regulate. „Agentul nu mai este util muncii de investigații”, concluziona un raport semnat de lt. maj. Ilie Givan și aprobat de Nicolae Pleșiță, șef al Direcției Regionale Cluj.
Biografia lui Kovacs
Dosarul include detalii biografice despre Kovacs, născut pe 2 octombrie 1920, în Timișoara. După studii la Timișoara și Oradea, și o perioadă petrecută în Belgia, Kovacs s-a stabilit la Cluj, unde a lucrat ca funcționar și antrenor. „În 1953 mi s‑a spus pentru prima dată că am har, vocaţie de antrenor”, relata Kovacs într-un interviu.
Cariera lui Kovacs, care a inclus succese remarcabile la Ajax, naționala Franței și echipe de top din Europa, rămâne umbrită de perioada sa ca informator al Securității. Cine a fost cu adevărat Ștefan Kovacs, dincolo de gloria fotbalistică, rămâne o întrebare deschisă. Documentele CNSAS oferă o perspectivă complexă asupra unei personalități care a marcat istoria sportului și, în același timp, a fost parte din mecanismele represive ale regimului comunist.
