În 2001 era printre cei mai buni 50 de șahiști ai lumii, deși aproape nimeni nu-l vedea jucând. Cum a fost demascat „Escrocul din Carpați” într-un singur turneu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe hârtie, Alexandru Crișan era unul dintre cei mai buni șahiști ai lumii. Avea titlul de Mare Maestru, un rating de 2635 și ajunsese între primii 50 de jucători ai planetei. Exista însă o problemă uriașă: foarte puține dintre partidele care îl propulsaseră acolo puteau fi găsite, iar marile competiții și adversarii puternici lipseau aproape cu desăvârșire din ascensiunea lui.
Cuprins:
- Un rating uriaș, dar aproape fără partide de văzut
- FIDE a strâns 78 de pagini despre cazul românului
- 9 partide, 8 înfrângeri, 0 victorii și o remiză
- Verdictul comisiei FIDE a fost devastator
- În plin scandal, a fost pus șef peste șahul românesc
- Alegeri cu 70 de voturi din 86
- De ce a mai rămas ani întregi Mare Maestru
- După scandalul din șah au urmat problemele penale
Cazul spectaculos al românului supranumit „Escrocul din Carpați” a fost reconstituit de Gazeta Sporturilor, pe baza documentelor FIDE și a relatărilor din presa vremii. Suspiciunile au devenit atât de serioase încât Federația Internațională de Șah a ajuns să-i ceară lui Crișan să-și demonstreze valoarea în turnee alese chiar de FIDE. Rezultatul primei probe a fost devastator: din nouă partide, românul nu a câștigat niciuna.
Porecla care avea să-l urmărească a apărut chiar atunci. Pe 11 iulie 2001, cotidianul spaniol El País publica despre cazul românului sub formula „Crisan, el estafador de los Cárpatos” - „Crișan, Escrocul din Carpați”. Presa românească a preluat imediat denumirea.
Un rating uriaș, dar aproape fără partide de văzut
La începutul anilor '90, nimic nu anunța o asemenea ascensiune. GSP notează, citând o analiză publicată de Marele Maestru Michal Krasenkow în revista New in Chess, că Alexandru Crișan avea un rating de 2235 la 1 ianuarie 1990. Apoi cifrele au început să urce spectaculos. Crișan a primit titlurile de Maestru Internațional și Mare Maestru, iar ratingul său a ajuns la 2635.
Numai că rezultatele ridicau semne de întrebare. În bazele de date se găseau foarte puține partide ale sale. Nu juca în mod obișnuit împotriva celor mai buni șahiști români, nu participase la grupa de elită a Campionatului Național și nu reprezentase România la Olimpiadele de șah. Raportul comisiei FIDE care a analizat ulterior cazul consemnează exact această anomalie: practic nu existau rezultate venite din turnee oficiale sau consacrate, iar o parte dintre performanțele trimise pentru calcularea ratingului proveneau din turnee private și meciuri organizate chiar de Crișan.
Suspiciunile nu au pornit inițial din străinătate. Chiar Federația Română de Șah sesizase FIDE după ce constatase nereguli în rapoartele unor competiții. Unul dintre cazurile analizate privea meciuri organizate între decembrie 1996 și februarie 1997. Persoana indicată în acte drept arbitru a transmis în scris că nu arbitrase acele partide și că nu semnase documentele care îi erau atribuite, arată raportul FIDE. În centrul scandalului a intrat și „Trofeul Sfinx”, competiție din 1997 ale cărei raportări au fost contestate. Crișan a negat acuzațiile și a susținut că nu a comis nicio ilegalitate, iar raportul FIDE menționează explicit această poziție.
FIDE a strâns 78 de pagini despre cazul românului
Povestea a devenit atât de serioasă încât diferite structuri ale Federației Internaționale au discutat cazul timp de aproximativ patru ani. În septembrie 2001, o comisie specială constituită în cadrul FIDE a primit nu mai puțin de 78 de pagini de documente despre Alexandru Crișan. Între timp, conducerea Federației Române de Șah se schimbase, iar noua administrație susținea că propriile verificări nu identificaseră probleme în turneele și rapoartele lui Crișan. FIDE nota că, din 1998, acesta beneficia de sprijinul Federației Române în disputa privind ratingul său.
La un moment dat, conducerea FIDE a decis să-i republice ratingul de 2635, dar a pus o condiție simplă: Crișan trebuia să joace trei turnee internaționale selectate de Federația Internațională, astfel încât valoarea sa reală să poată fi verificată la tabla de șah. Așa a venit „examenul” care avea să schimbe totul.
9 partide, 8 înfrângeri, 0 victorii și o remiză
În iulie 2001, Alexandru Crișan a ajuns la Memorialul Milan Vidmar de la Portoroz, în Slovenia. Era un turneu foarte puternic, unde, printre adversari se aflau Boris Gelfand, Alexander Beliavsky, Andrei Volokitin, Bartlomiej Macieja și alți Mari Maeștri. Crișan intra în competiție cu ratingul 2635 și, pe hârtie, era unul dintre favoriți. La tablă însă, lucrurile au arătat complet diferit. A jucat nouă partide. A pierdut opt. Într-una singură a obținut remiză. A terminat ultimul, cu doar 0,5 puncte din 9. Rezultatul turneului este păstrat și în bazele internaționale de șah. Pentru comisia FIDE, problema nu era doar numărul înfrângerilor. Un Mare Maestru poate avea un turneu foarte slab, dar oficialii au fost surprinși mai ales de felul în care juca românul.
Raportul din septembrie 2001 arată că membrii comisiei considerau calitatea partidelor atât de scăzută încât le era greu să creadă că fuseseră jucate de un șahist aflat atunci în jurul locului 46 mondial. FIDE a cerut și opinia Marelui Maestru Zurab Azmaiparashvili. După ce a analizat partidele, acesta a concluzionat că nu vedea cum ar fi putut Crișan să ajungă la ratingul de peste 2600 în mod legitim. El País urmărea deja turneul de la Portoroz. După primele partide pierdute, publicația spaniolă a transformat cazul într-un subiect internațional și i-a dat porecla care a rămas legată de numele românului: „Escrocul din Carpați”.
Verdictul comisiei FIDE a fost devastator
După analiza documentelor, declarațiilor și partidelor, comisia FIDE a ajuns la o concluzie fără echivoc. Oficialii spuneau că Alexandru Crișan nu își obținuse ratingul și rezultatele prin „mijloace oneste și fair-play” iar Comisia a recomandat anularea ratingului său, cu excepția rezultatului real obținut la Memorialul Vidmar, retragerea titlurilor de Mare Maestru și Maestru Internațional și trimiterea cazului către Comisia de Etică a FIDE.
Povestea ar fi putut să se termine acolo. În România, însă, s-a întâmplat exact contrariul.
În plin scandal, a fost pus șef peste șahul românesc
Pe 24 august 2001, la puțin timp după dezastrul de la Portoroz și după apariția scandalului în presa internațională, ministrul Tineretului și Sportului de atunci, Georgiu Gingăraș, l-a numit prin ordin pe Alexandru Crișan în funcția de președinte al Federației Române de Șah. Prin același ordin a fost dizolvat Biroul Federal. Informația apare în relatările presei din chiar ziua numirii.
Câteva zile mai târziu, pe 31 august, Crișan a suspendat șase persoane importante din șahul românesc, între care Elisabeta Polihroniade și Sergiu Grunberg, oameni care contestaseră modul în care acesta ajunsese în elita clasamentului. Conflictul din Federație a devenit atât de mare încât ministrul Gingăraș a încercat ulterior să-i aducă la aceeași masă pe Crișan, Margareta Mureșan și Elisabeta Polihroniade.
Alegeri cu 70 de voturi din 86
În decembrie 2001 a urmat un alt episod controversat. Pe data de 16 decembrie, Alexandru Crișan a fost ales președinte al Federației Române de Șah cu 70 de voturi din 86 exprimate, la o Adunare Generală organizată la Brașov. Presa vremii relata că ziariștii nu au avut acces liber în sală și că intrarea era controlată pe baza unei liste.
Mai spectaculos este însă cine îl votase. O investigație publicată atunci arăta că aproximativ jumătate dintre susținătorii săi reprezentau cluburi de șah înființate cu numai o lună înainte. Potrivit aceleiași documentări, 15 aveau sediul la UREX Rovinari, companie controlată de Crișan, iar alte 20 funcționau juridic în trei apartamente din București. De aici a apărut și formula de „cluburi de apartament”, folosită ulterior în presa sportivă pentru a descrie controversa din jurul alegerilor. În 2003, FIDE îl menționa oficial pe Alexandru Crișan drept președinte al Federației Române de Șah, atunci când conducerea Federației Internaționale s-a întâlnit chiar la București.
De ce a mai rămas ani întregi Mare Maestru
Deși comisia FIDE ceruse încă din 2001 retragerea titlurilor, măsura nu a fost aplicată imediat. În 2002, Federația Internațională a încercat să închidă conflictul din șahul românesc printr-un acord. FIDE i-a oferit lui Crișan posibilitatea de a participa la încă două turnee supravegheate, în cadrul unei înțelegeri mai ample între taberele aflate în conflict. Anii au trecut însă fără ca situația să fie clarificată definitiv. Abia în 2015, titlurile sale au dispărut din evidența oficială FIDE, iar ratingul a fost recalculat la 2132.
Astăzi, pagina oficială FIDE a lui Alexandru Crișan arată exact acest lucru: rating standard 2132 și, la rubrica „FIDE title”, apare „None” - niciun titlu. Cazul este atât de neobișnuit încât, atunci când FIDE i-a retras în 2025 titlul de Mare Maestru lui Kirill Shevchenko pentru încălcarea regulilor anti-cheating, Chess.com l-a enumerat pe Alexandru Crișan printre foarte puținii jucători din istorie cărora le-a fost retras acest titlu.
După scandalul din șah au urmat problemele penale
Povestea publică a lui Alexandru Crișan nu s-a încheiat odată cu șahul. În septembrie 2004, omul de afaceri a fost arestat preventiv și ulterior trimis în judecată într-un dosar de înșelăciune privind patru file CEC fără acoperire, în valoare de peste șase miliarde de lei vechi, potrivit informațiilor publicate atunci de HotNews, iar în 2005, Crișan a ajuns în vizorul DNA într-un alt dosar.
Documentele oficiale ale Direcției Naționale Anticorupție arată că Alexandru Crișan și Bernhard Fili au fost trimiși în judecată pentru trafic de influență. Procurorii au susținut că cei doi ceruseră 80.000 de euro, din care primiseră 50.000, afirmând că pot interveni pe lângă magistrați și oficiali pentru anularea unei licitații și organizarea uneia noi pentru o groapă de gunoi din Beclean, județul Brașov. În 2011, condamnarea lui Crișan a devenit definitivă, cu patru ani de închisoare cu executare, potrivit Mediafax.
Dar cazul care i-a făcut numele cunoscut în afara României rămâne cel de la tabla de șah și povestea unui om care figura între cei mai buni 50 de jucători ai lumii, cu rating 2635 și titlu de Mare Maestru, chemat de Federația Internațională să-și demonstreze valoarea într-un turneu puternic. Nouă partide mai târziu, avea opt înfrângeri, o remiză și nicio victorie. Iar după mai bine de un deceniu, pe fișa oficială FIDE nu mai rămăsese... nimic.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
G_mann 09.09.2026, 14:13
Roman ,,verde".Furtul si minciuna sport national.