România - Elveția, al doilea meci al tricolorilor la Euro 2016, în grupa A, se joacă miercuri la Paris, pe Stade France.De numele Ţării Cantoanelor se leagă a doua cea mai grea înfrângere din istoria participărilor noastre la turneele finale: 1-4 în 1994, la Cupa Mondială din Statele Unite ale Americii (cea mai mare diferenţă de scor s-a consemnat la Mondialele din
1930, 0-4 cu Uruguay). Pe 22 iunie 1994, pe Pontiac Silverdome, din Detroit, în fața 61.000 de spectatori, îinutul 70, la 3-1 pentru Elveţia, selecţionerul Anghel Iordănescu a decis să impulsioneze atacul pentru ultimele 20 de minute, în speranţa unei reveniri. L-a scos pe Ilie Dumitrescu şi l-a trimis pe teren pe Ion Vlădoiu. Trei minute mai târziu Jean a intrat criminal la Christophe Ohrel şi a încasat cartonaşul roşu de la arbitrul tunisian Neji Jouini. E cea mai rapidă eliminare din istoria CM.
România şi Elveţia s-au întâlnit de 12 ori. În patru rânduri au câştigat tricolorii, trei meciuri s-au terminat nedecis, iar în patru partide s-au impus elveţienii. Ultimul duel, de pe 30 mai 2012, un amical la Lucerna, s-a terminat cu victoria României, scor 1-0, după un gol înscris de Gicu Grozav.
Pe 24 mai 1967, la Zurich, în preliminariile Europenelor din 1968, România avea să sufere cea mai dezastruoasă înfrângere din istoria naţionalei: 1-7 (0-3) cu Elveţia. A fost un dezastru inimaginabil, care a dus la demiterea antrenorului Ilie Oană şi aducerea legendarului Angelo Niculescu în loc. Paradoxal, această umilinţă a fost germenele din care a crescut prima generaţie de aur a naţionalei, care s-a calificat, doi ani mai târziu, la Mondialele din Mexic 1970. Regretatul Angelo Niculescu avea să confirme că la meciul Elveţia-România 7-1 a fost vorba de un caz de dopaj "pe dos". "Doctorul le-a dat ceva pentru a le mări capacitatea fizică, dar a greşit concentraţia şi le-a provocat o reacţie adversă foarte puternică. Au devenit agitaţi, şi-au pierdut luciditatea şi apoi fără vlagă pe teren", a povestit Angelo Niculescu. Cu un an mai devreme, în tur, scorul fusese 4-2 pentru România.
O altă campanie dureroasă pentru România, dar care s-a dovedit în final de bun augur s-a petrecut în preliminariile Mondialului din 1982, când după 0-0 în deplasare, Elveţia ne-a bătut acasă, scor 1-2, pe 10 octombrie 1981. Eşecul a dus la debarcarea lui Ştefan Kovacs şi aducerea tânărului Mircea Lucescu. Acesta din urmă avea să califice echipa, doi ani mai târziu, la Europenele din 1984.
Elveţia ne-a pus o "talpă" care s-a dovedit decisivă şi în următoarele preliminarii când ne-am întâlnit, în campania pentru Euro 1992. După un început dezastruos, 1-2 cu Scoţia în deplasare şi 0-3 cu Bulgaria acasă, tricolorii şi-au revenit, dar n-au reuşit să câştige la Neuchatel: 0-0 după ce au dominat copios. În retur, România a învins cu 1-0 (gol Mateuţ în minutul 69), dar punctul pierdut la Neuchatel a fost fatal în final, pentru că tricolorii au acumulat 10 puncte, cu unul mai puţin decât câştigătoarea grupei, Scoţia. La egalitate de puncte, România s-ar fi calificat la turneul din Suedia graţie rezultatelor directe cu scoţienii: 1-2 şi 1-0.