Horia Păun, președinte FR de Baschet: ”Cu doi jucători din NBA, Liga Națională e mai puternică!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ales șef al baschetului românesc în decembrie 2013, Horia Păun (43 de ani) crede că prezența jucătorilor străin în campionat a adus un plus de valoare, ei fiind capabili să facă spectacol. Pe de altă parte, acesta a reușit să-i convingă pe șefii cluburilor să folosească și jucători autohtoni astfel încât echipele naționale să fie competitive.
Cuprins:
Libertatea:Sunteți președintele Federației Române de Baschet de puțină vreme. Ce ați reușit să faceți din ceea ce v-ați propus?Horia Păun:Sunt în fruntea federației de aproape un an, dar lucrez aici din 2010, fiind manager al acesteia timp de trei ani și ceva. În principiu, pe parte administrativă știam ceea ce se întâmplă. Am căpătat practic atribuțiuni de partea tehnică, de echipele naționale, de campionate, de juniori, de antrenori. Erau multe lucruri bune, dar și altele care pot fi îmbunătățite. Și ne dorim să le facem într-un mod cât mai profesionist astfel încât baschetul nostru să crească în calitate, iar pe viitor să avem și rezultate la nivel internațional. Sunt foarte multe realizări reușite în mandatul lui Carmen Tocală. Sala și sediul federației. Liga Națională de Baschet a crescut foarte, foarte mult în ultimii ani. Federația este una cu vizibilitate. Avem contracte cu televiziunile. Meciurile sunt transmise live. Avem minimum trei pe etapă. Eu și echipa pe care o conduc considerăm că trebuie să ne întoarcem spre nivelul de pregătire al antrenorilor. Să încercăm să-i motivăm. Am reușit să implementăm un sistem de licențiere. Avem un staff tehnic ce se deplasează în țară și organizează cursuri pentru antrenori, iar la final ei vin și dau testări teoretică și practică în așa fel încât să-și ia licența. Și să poată sta în sezonul în curs pe băncile tehnice.
Ați fost și un promotor al baschetului 3x3. Titlul european câștigat de băieți, la București, este cea mai importantă performanță din istoria acestui sport la noi?
Pentru publicul necunoscător, baschetul 3x3 este relativ o disciplină nouă. În realitate, în România el se juca de ani buni. Am avut șansa ca o companie privată, și mă refer la Sport Arena, să aibă o viziune. Aceste turnee au început cu ani în urmă. Publicul spectator a reacționat pozitiv. Și datorită lui avem rezultate pozitive. Într-un clasament internațional, la nivel mondial, România este între primele zece națiuni și la masculin, și la feminin. Băieții au câștigat titlul european în septembrie anul acesta. La Tokyo au venit pe locul 4, iar în decembrie vor merge la Doha unde va fi un turneu elitist. Baschetul 3x3 este o disciplină paralelă. La noi, s-a început cu varianta clasică, aceea cinci la cinci. Nu trebuie uitat că federația noastră este fondatoare a FIBA, forul mondial. Una dintre cele treisprezece federații fondatoare. De-a lungul istoriei, am avut clasări foarte bune și în varianta cinci la cinci. Ne dorim să revenim în elita baschetului european. La masculin, am avut participări constante la turneele finale. Din anii 90, situația s-a deteriorat puțin. Atunci s-au destrămat Uniunea Sovietică și Iugoslavia. Și din două competitoare foarte puternice ne-am trezit cu vreo treisprezece. Și este foarte greu să ajungi să te bați cu aceste reprezentante ale unor școli de tradiție. Anul acesta, am avut o campanie de calificare bună spun eu pentru Eurobasket 2015. Poate să fie neșansă că nu am ajuns acolo. Am avut șase meciuri și am câștigat patru. Așa a fost gândit sistemul de calificare de către FIBA Europe. Această generație de jucători pe care o avem ar fi avut un cuvânt de spus la turneul final. Fetele, în schimb, vor participa la Eurobasket 2015, competiția fiind organizată de țara noastră în parteneriat cu Ungaria. În prima fază, se va juca la Timișoara și la Oradea. Vor fi zece echipe, cinci într-un oraș și tot atâtea în celălalt. Ne dorim să avem, pe lângă o evoluție bună a reprezentativei noastre, săli pline, copii care să vină să vadă meciurile.
Se bucură pentru reușita lui Moldoveanu
La masculin avem jucători de valoare. Vlad Moldoveanu, de pildă, evoluează în Euroligă.
Vlad este un lider pe generația lui. A muncit foarte mult să ajungă aici. Și-a terminat studiile în Statele Unite. S-a întors în baschetul profesionist european. A jucat în Italia, Franța și Estonia, iar de anul acesta este la campioana Poloniei, echipă care joacă în Euroligă. Faptul că avem un baschetbalist român în această competiție este un lucru îmbucurător. Ne dorim ca și alți jucători de la noi să evolueze la acest nivel. Ne bucură foarte mult prestația lui CSU Asesoft Ploiești în Eurocup, a doua competiție continentală ca valoare după Euroligă. Avem și alte echipe ce vor participa în Eurochallenge. Jucătorii români implicați în aceste competiții vor crește în valoare, iar echipa națională va beneficia de experiența internațională acumulată de ei.
La jocurile de echipă de la noi, a apărut o problemă, în sensul că au pătruns tot mai mulți străini, iar cei autohtoni își găsesc tot mai greu locul. Ce face Federația Română de Baschet pentru a o rezolva?
Apariția străinilor este un subiect de discutat. Ei au adus lucruri foarte bune în Liga Națională de Baschet atât la masculin, cât și la feminin. Săli pline, spectacol, interesul televiziunilor, al mass-mediei. Pe de altă parte, a creat și acest blocaj la nivelul jucătorilor români. În campionatul trecut nu exista nicio limită în ceea ce privește numărul străinilor care pot fi pe parchet. O echipă putea juca cu cinci străini. Am reușit să-i convingem pe președinții de club de necesitatea prezenței unui român pe teren în meciurile contând pentru Liga Națională la feminin și din Cupa României. De la anul, regula va fi valabilă și în Liga Națională masculină. Mai mult decât atât, în ideea în care ne dorim să creștem jucători, să-i încurajăm pe copii, am convenit ca fiecare echipă din elită să dețină un satelit care să cuprindă șapte jucători sub 20 de ani și cinci peste această vârstă, cu obligativitatea prezenței pe parchet a unuia din prima grupă, Ne dorim ca acești tineri să joace în Liga 1, să capete experiență. Atunci când ei vor căpăta experiență echipele naționale vor beneficia de serviciile lor.
”Înălțimea este un atu în baschet”
Robert Bobroczkyi a plecat recent în Italia. Ce perspective are acest tânăr de 14 ani care măsoară 2,23 metri?
Tatăl lui este un fost jucător de baschet. A evoluat la Elba Timișoara. Și tatăl lui este foarte înalt. Are 2,18. La momentul acesta, Robert este unul dintre cei mai înalți sportivi din Europa. Am vorbit cu tatăl lui despre el. A luat-o pas cu pas. A făcut foarte multe antrenamente de atletism, de coordonare. Așteptăm să aibă o evoluție rapidă și să putem beneficia de el la echipele naționale în anii ce vin.
Știu că jucătorii foarte înalți au probleme la genunchi, în general.
Jucătorii înalți au o problemă de coordonare. Ei au segmentele foarte lungi și centrul de greutate foarte sus. Este foarte greu să reușești o combinație astfel încât acești sportivi să aibă și viteză, și explozie, și forță. Și mai mult decât atât și îndemânare. Cu multă muncă sunt convins că și acest tânăr va reuși așa cum au făcut-o Titi Popa, în anii 90, care a plecat în Statele Unite, Ghiță Mureșan, Eugen Toader, Opșitaru. Noi am avut sportivi de peste doi metri și zece care au reușit. Se poate, dar trebuie urmați acești pași. Trebuie lucrat la îndemânarea, coordonarea și mobilitatea lor. Și sigur că înalțimea este un mare atu.
Crede că Blanaru va progresa în SUA
Recent, și Bianca Blanaru a plecat în SUA, la o echipă universitară din Washington. Ce șanse are ea să reușească în baschet?
Este o jucătoare tânără, care promite foarte mult. Născută în 1995. Este din Timișoara. Ea a avut niște probleme, iar în sezonul trecut nu a jucat deloc. A primit această bursă în Statele Unite. Sperăm ca antrenorii ei de acolo să-i îndrepte carențele. Este o jucătoare mobilă, puternică. Dacă va căpăta forță și explozie va fi o jucătoare de națională în viitor.
Cum vedeți această ediție a Ligii Naționale la masculin?
Se anunță extrem de interesantă. Echipele au adus jucători noi. Ieri am aruncat o privire asupra campionatelor. În Liga Națională masculină am avut 330 de transferuri. Avem 138 de jucători străini dintre care 126 sunt noi. Adică au venit pentru prima oară în România. La fete, avem 96 de baschetbaliste străine, 86 fiind nou venite. Asta ne spune că Liga Națională este puternică. Numai prezența la Asesoft a celor doi sportivi care au evoluat în NBA, Dee Brown și Jarvis Hayes, ne dovedesc că suntem pe un drum bun, că Liga Națională este puternică. Faptul că avem jucători trecuți prin NBA nu poate decât să ne bucure. Și Steaua a avut o campanie bună de transferări. La acest moment, este neînvinsă. În weekend a câștigat în fața lui Asesoft. Se pot întâmpla surprize. Săptămâna trecută, Energia Rovinari a bătut la Pitești. Piteștiul a câștigat la Mediaș. E un campionat strâns.
Dinamo și-a propus să revină în elită
Pe vremuri, la meciurile Steaua – Dinamo spectatorii se călcau pe picioare pentru a le urmări. Vom mai avea săli pline la astfel de derby-uri?
În anii 80-90, aceste meciuri se disputau într-o sală mai mare, la Floreasca. Din fericire, în acest sezon Dinamo s-a înscris în Liga 1. Își dorește foarte mult să promoveze. Apariția unui Dinamo puternic, continuitatea de la Steaua și reluarea acestui derby de tradiție nu ar putea decât să aducă un plus de valoare campionatului și pentru spectatorii bucureșteni. Dinamo are o sală minunată dată în folosință de puțină vreme.
Pe Arena Națională din București s-ar putea organiza, în viitor, meciuri de baschet?
Ca noutate, la ediția de anul viitor a Eurobasket, la masculin, primele faze se vor juca în Croația, Letonia, Germania și Franța, iar cea finală în ultima, pe stadionul Pierre-Mauroy din Villeneuve-d'Ascq. O arenă acoperită cu o capacitate de 25-30 de mii de locuri. Este o noutate în Europa pentru baschet. În Statele Unite s-a întâmplat asta și au fost o sută de mii de spectatori. Până să avem meciuri de baschet pe Arena Națională din București așteptăm să avem acea sală multifuncțională pe care Primăria își dorește să o construiască. Ne dorim să avem evenimente la care să umplem această sală care va avea douăsprezece mii de locuri.
