Întors în România după 40 de ani, un român cu CV dezvăluie șocul trăit acasă: „Chiar am stat și m-am întrebat de ce naiba am venit aici”

În Germania, Ion Geantă a lucrat cu copii și juniori, dar a ajuns să antreneze și jucători consacrați, Nicolas Kiefer, fost numărul 4 mondial, cu olandezii Paul Haarhuis și Sjeng Schalken, cu Hendrik Dreekmann, considerat un mare talent în Germania, pe care i-a însoțit sezoane la rând în circuitul profesionist, construindu-și o reputație solidă, scrie Gazeta Sporturilor, într-un nou interviu acordat după revenirea în țară.

A lucrat și cu sportivi români cunoscuți printre care: Andrei Pavel, Sorana Cîrstea, Irina Begu, Edina Gallovits. În timpul pandemiei de coronavirus, a cântărit însă cu grijă situația și a decis să se întoarcă în România. Pentru a fi aproape de familie, dar și pentru a-și face în continuare meseria. Ajuns însă, s-a lovit de o realitate total diferită, pe alocuri șocantă, scrie Gazeta.

„Sunt aici de opt luni de zile. Nu am avut o imagine clară despre România, când veneam era doar în vizită, nu-mi dădeam seama. Ce am trăit în această perioadă mi se pare incredibil”, spune el. „Diferența între Germania și România e ca de la cer la pământ. Vorbind în primul rând despre mentalitate, despre modul de a vedea lucrurile”.

Șocat de București: Nici în India nu vezi așa ceva

Întoarcerea în București l-a marcat. „Circulația e ceva groaznic, așa ceva se mai vede în Istanbul, în Mexico City sau în India. Locuiesc în Chiajna, este un cartier relativ nou, se construiește foarte mult, dar străzile sunt praf, peste tot numai găuri, gropi. Mă și gândeam, într-o zi plec cu roțile în mână de aici!”, glumește, făcând haz de necaz. 

„Totuși, suntem o țară europeană, cu pretenții. Chiar am stat și m-am întrebat de ce naiba am venit aici”, punctează, cu un aer uimit.

Care sunt problemele cu tenisul

Nici în privința tenisului, Ion Geantă nu e mai optimist.

„Aici este o diferență enormă, lumea este cu totul altfel. Foarte mulți părinți care își iau antrenori pentru ca aceștia să facă așa cum spun ei, ăsta e sentimentul meu. Foarte mulți dintre ei cred că știu tenisul mai bine decât antrenorii, nu au răbdare. Educația este diferită aici, cei care joacă tenis, în marea lor majoritate, sunt dintre cei care au cât de cât o situație și își pot permite. Nicio legătură cu ce era pe vremuri, te duceai la club, jucai.

Părerea mea este că lipsește foarte mult, peste tot, intensitatea la antrenamente. Când am venit și am văzut, m-am crucit. Copiii, dacă nu îi pui să muncească, dacă nu îi bagi în teme, în drill-uri, nu au cum să progreseze. Cei mai mulți ajung la vârsta de 15-16 ani și se lasă, pentru că nu evoluează, nu au rezultate, nu sunt în vreun clasament, național, internațional. Nu se dezvoltă și atunci își spun, mă opresc, mă apuc de școală, să am o profesie”.

Citește concluziile amare în privința României și tenisului de aici, pe Gsp.ro.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE