Component al echipei de rugby a României în perioada ei de glorie, la mijlocul secolului trecut, multiplu campion naţional cu Steaua, inginerul Paul Ciobănel (75 de ani) a încetat din viaţă, ieri, în urma unei îndelungate suferinţe. Pe când avea 39 de ani, i-a fost amputat piciorul stâng, ceea ce l-a făcut mai apoi să se implice în realizarea unor proteze, fiind pentru o vreme, la începutul anilor 90, şi secretar de stat răspunzând de problemele persoanelor cu dizabilităţi.
Ca jucător de rugby, Paul Ciobănel s-a ilustrat atât prin viteză, cât şi prin forţă. Din acest motiv, a evoluat şi ca aripă de treisferturi, şi ca flanker. Tenace şi inteligent, el s-a impus şi ca jucător de bază în echipa României, adunând 30 de selecţii în perioada 1961-1971. A avut o contribuţie importantă la succesele repurtate de naţională în faţa Franţei: 5-5 la Bayonne, în 1961, 3-0 la Bucureşti, în 1962, şi 6-6 la Toulouse, în 1963. şi 15-14 la Bucureşti, în 1968. Aceste rezultate l-au recomandat pentru titlul de Maestru Emerit al Sportului.
Consacrat pe plan intern la Steaua, cu care a cucerit patru titluri de campion şi două Cupe ale României, din 1957 şi până în 1970, Paul Ciobănel a activat mai apoi, timp de patru ani, la echipa franceză Angouleme.
În 1978, după o fractură la piciorul stâng, i s-a descoperit un cancer osos... Francezii i-au oferit ajutor, invintându-l să se trateze la Paris. Pentru a fi salvat, a fost nevoit să accepte amputarea piciorului... La revenirea acasă, cu o proteză la piciorul stâng, s-a implicat, ca director al fabricii Romhandicap, la realizarea unor proteze, dar şi modificarea unor automobile astfel încât acestea să fie folosite şi de persoanele rămase fără un picior.
Paul Ciobănel este depus la capela Izvorul Nou, zona Dristor, din Bucureşti. Înhumarea va avea loc mâine, la ora 13.00.
În memoria lui Paul Ciobănel, înaintea startului meciului test România – Japonia, programat sâmbătă, de la ora 16.00, pe stadionul ”Arcul de Triumf”, se va ţine un moment de reculegere