Mihai Neșu a făcut mărturisiri cutremurătoare, la 6 ani de la accident: ”Ce rost mai are viaţa asta, când pierzi tot?”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mihai Neșu a făcut mărturisiri cutremurătoare, la 6 ani de la accident: ”Ce rost mai are viaţa asta când pierzi tot?”. Neșu (34 de ani) a vorbit despre accidentul care l-a lăsat paralizat în urmă cu 6 ani, la un antrenament al celor de la FC Utrecht. ”Eu mă simt bine. Nu mă întristează trecerea timpului. O să iau nişte bomboane (n.r. - la 6 ani de la accident). Chiar vorbeam şi cu Mihai, prietenul meu, care are grijă de mine, să mă înscrie la clasa 0.Vreau să le mulţumesc tuturor celor care se gândesc la mine, celor care mă ajută şi care ajută fundaţia. Fără ei nu ar fi existat «Fundaţia Mihai Neşu». Eu am paralizat, nu pot să fac nimic, dar uite că Dumnezeu are putere şi printr-un om paralizat poate să creeze ceva deosebit",a declarat Neșu,la postul Kanal D.
"Pe Pământ e suferință multă! După accident îți pui anumite întrebări, ce s-a întâmplat cu viața ta? Ce rost mai are viața asta? Nu sunt de piatră. Rămâne să lupt și să continui viața”, a mai zis Mihai Neșu.
Mihai Neșu a făcut mărturisiri cutremurătoare, la 6 ani de la accident. ”La început, am fost supărat pe toată lumea”
Fostul fundaș spune de la Utrecht că nu e supărat pe Alje Schut, fostul său coleg, care i-a provocat accidentarea ce a dus la suferința actuală.”Nu am fost niciodată supărat pe el. El nu are nicio vină. Este mult mai greu sufleteşte pentru el, se simte vinovat. Am vorbit. Nu ştim de ce s-a întâmplat asta.Cea mai mare bucurie sufletească pe care o ai este atunci când poţi să ajuţi pe cineva. La începutul accidentării mele, am fost supărat pe toată lumea şi pe tot ceea ce se întâmpla în jur. Acum, nu mai sunt supărat pe nimeni, sunt bucuros şi recunoscător", a adăugat Neșu.
”În decursul vieţii mele am avut multe modele, mulţi fotbalişti, dar după accident ajungi să îţi pui anumite întrebări. Ai pierdut multe, de la sănătate la bani, la oameni dragi şi te gândeşti ce rost mai ai tu. Ce rost mai are viaţa asta, când pierzi tot?
O persoană dragă mi-a spus că poate acest accident mi s-a întâmplat pentru a mă apropia mai mult de Dumnezeu. Am discutat cu preoţi şi diferiţi oameni şi am ajuns la concluzia că scopul omului pe Pământ este dobândirea Duhului Sfânt şi a sfinţeniei. Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că cel mai mare dar primit de la Dumnezeu este suferinţa şi boala. Aşa că eu încerc să mulţumesc pentru ce îmi este dat şi sper să îmi dea putere să trec peste fiecare zi”.
