New balls! S-a renunţat la mingea de celuloid după 124 ani. Jucătorii sunt revoltaţi!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tenisul de masă a intrat într-o nouă eră! Nu mai poate fi denumit sportul cu mingea de celuloid, aşa cum a fost cunoscut timp de 124 de ani.
Federaţia Internaţională de Tenis de Masă (ITTF) a pus în aplicare de la 1 iulie o măsură istorică, gândită încă din 2011, şi a schimbat bătrâna sferă de celuloid cu o versiune din plastic.
Mingile de celuloid datează din 1890, dar acestea le-au înlocuit pe cele din cauciuc și plută abia în 1900. Practic, tenisul de masă a luat amploare o dată cu apariţia mingi de celuloid, care a rezistat mai bine de un secol datorită săriturii perfecte pe masa de joc.
"Poly", aşa cum a fost botezată mingea din plastic, este cu o idee mai mare, fiind marcată cu 40+ . Greutatea s-a păstrat însă la 2,7 grame. Conform site-urilor de specialitate, mingea veche avea 39,65 milimetri, iar cea nouă are 40,25 milimetri.
Scopul este creşterea spectaculozităţii jocului. Aşa cum FIFA caută să facă din mingea de fotbal o "rachetă" pentru portari, pentru a se marca multe goluri şi a creşte spectacolul, aşa şi ITTF urmăreşte prin reducerea vitezei de joc, halucinantă uneori, ca spectatorii şi telespectatorii să poată urmării cât mai multe schimburi de mingi.
Schimbarea revoluţionară a fost întâmpinată cu critici vehemente de către jucători. Aceştia s-au declarat revoltaţi de faptul că noua minge din plastic este mai dură, sare mai înalt, este mai lentă şi generează mai puțin efect decât vechea minge de celuloid.
Nici campioana noastră, Eliza Samara, numărul 22 mondial, nu se înţelege bine cu noile mingi de plastic: "Nu se compară cu cele de celuloid. Mărindu-se mingea, nu mai poţi imprima efecte ca până acum. Se încetineşte viteza jocului. Nu mai poţi păcăli adversarul cu efecte. Şi, automat, trebuie să loveşti altcumva mingea. Noua minge îi avantajează pe jucătorii care blochează bine capacele, greu treci de ei".
Abia intrată în uz, mingea din plastic le face zile fripte sportivilor. Elocvent în acest sens este schimbul pe care îl puteţi urmării în video-ul de mai jos, când jucătorul aflat în ofensivă se trezeşte că mingea are un comportament ciudat şi "moare", pur şi simplu, pe masă.
Postare de Mrtheportal Tabletennisvideo.
ITTF a pus schimbarea mingi de celuloid pe seama unor raţionamente ce n-au legătură cu sportul. Materiile prime din care sunt confecţionate mingiile de celuliod sunt considerate periculoase pentru sănătate și mai multe ţări nu mai permit producătorilor să le folosească.
Un alt argument invocat de ITTF împotriva bătrânei mingi de celuloid este faptul că din cauza materialului extrem de inflamabil din care este confecţionată, aceasta reprezintă un real pericol pentru transportatori. Orice scânteie ar putea declanşa un puternic incendiu. Vă mai amintiţi fumigenele făcute în copilărie din bucăţi de mingi de celuloid?
Tenis de masă a mai suferit modificări importante în ultimii 13 ani:
- 2001: s-a trecut de la seturile până la 21 de puncte, cu cinci servicii de fiecare jucător, la seturi până la 11 puncte, cu două servicii alternative.
- 2002: diametrul mingi a fost majorat de la 38 de milimetri (2,5 grame) la 40 de milimetri (2,7 grame). Măsura a avut ca obiectiv reducerea vitezei de joc, astfel încât tenisul de masă să poată fi privit şi la televizor.
- 2008: ITTF a interzis lipirea feţelor de paletă cu soluţii care creșteau viteza de rotire a mingi. Tot atunci, jucătorii au fost obligaţi să nu mai acopere mingea cu corpul în momentul serviciului, pentru ca adversarul să aibă posibilitatea să vadă efectul imprimat mingi. Astel, încât mingea trebuie să fie în vizibilitate în orice moment.
- 2014: mingea de celuloid a fost schimbată cu mingea din plastic.
Istoria mingi de tenis de masă
În anul 1874, a fost descoperită mingea de cauciuc umflată cu aer comprimat, iar din 1890 s-a folosit, pentru prima oară, mingea de celuloid care, prin zgomotul produs, determină denumirea jocului ping-pong. Tenisul de masă îşi are originea în Anglia secolului al XIX-lea.
