1 Mai - Sărbătoarea de Armindeni. Tradiții populare românești, de "ziua pelinului" sau "ziua bețivilor"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
1 Mai - Sărbătoarea de Armindeni. Tradiții populare românești. Pe 1 Mai, românii sărbătoresc "Armindenul", simbol al vegetației care proteja recoltele și animalele. În tradiția populară, acestei zile i se mai spune și "ziua pelinului" sau "ziua bețivilor" și semnifica începutul verii. Armindenul se serbează pentru rodul pământului, că să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoși, prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel și caș și se bea vin roșu cu pelin.
Armindeni are două variante distincte, una fiind de origine păgână, străveche, cealaltă, o legendă cu reminiscențe creștine. Și una și alta au la bază creanga verde care se pune la ușa casei sau la fereastră. În unele zone ramura verde se punea - și încă se mai pune –inclusiv la grajdul animalelor. Acestă ramură are rolul de a proteja gospodăria de strigoi, de grindină, în general de rele. Pentru a reuși însă, era nevoie ca gospodinele să nu lucreze nimic în ajun de Armindeni.
Dimineață, oamenii se spală cu rouă (de sănătate). Tradiția spune că acum se pun ramuri verzi la porți, pentru noroc și belșug; la casele cu fețe se pun puieți de mesteceni în fața porții. Armindenul simbolizează vechiul zeu al vegetației care proteja recoltele și animalele. Cu o zi înainte, se aduce din pădure o ramură verde sau un pom curățat, iar de 1 Mai se pune în fața casei, unde se lasă până la seceriș, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou. În această dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru că oameni și animale, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.
”Prin unele zone mai există și astăzi obiceiul ca feciorii să se ducă în pădure și să culeagă o ramură verde de fag, de stejar, de salcie, sau dintr-un arbore care se numea chiar Arminden. La miezul nopții împlântau ramura sau chiar arborele luat din pădure la casele fetelor de care erau îndrăgostiți.Trebuie menționat faptul că aceste ramuri erau lăsate peste an până cădeau pur și simplu, sau până când se făcea grâul care era măcinat, din acel grâu făceau o pâine și toți casnicii, toți membrii familiei mâncau din această pâine cu gândul că vor avea noroc pe tot parcursul anului. Abia apoi era îndepărtată ramura de Armindeni”, ne-a explicat Ciprian Voicilă, sociolog în cadrul Muzeului Țăranului Român din București.
Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul și grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp. În satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat. Creangă verde o așază feciorii noaptea, fără să fie văzuți. Cei la casa cărora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut.
Un alt obicei popular este cel al fripturii de miel, udat, ca să spunem așa, cu vin pelin. Sărbătoarea Armindeni mai este cunoscută și sub numele de ”Ziua pelinului” sau... ”Ziua bețivului”. În străvechime, Dionisos, zeul vinului, era, nu-i așa, și zeul vegetației în Balcani - inclusiv Dacia!
Obiceiul amintește de prigonirea lui Iisus
Rolul Armindenului este apotropaic (superstiția apărării împotriva duhurilor rele), dar ne amintește și de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod omora copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua următoare. Însă, a două zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai știut unde să-l caute pe Iisus. Pentru că în această zi se sărbătorește și "ziua boilor", aceștia nu se folosesc la muncile câmpului, nerespectarea acestei reguli atrăgând după sine moartea animalelor sau îmbolnăvirea oamenilor.
"În ziua de Arminden se organizează petreceri (cu lăutari) la pădure, se frige miel, se bea pelin sau vin roșu, pentru schimbarea sângelui și apărarea de boli. La întoarcerea în sat, bărbații își pun liliac sau flori de pelin la pălării", a declarat Măria Dan Golban, referent la Centrul Creației Populare Cluj.
Și pentru că totul se petrece în natură, în aer liber, sau dacă alegeți să mergeți la biserică, iată cum va fi vremea în minivacanța de 1 mai 2018.Sursa - crestinortodox.ro (Florina Gatea)
