10 știri despre cum s-a schimbat lumea în criza de COVID. Cum influențează politica raportarea infecțiilor și ce firme patronate de miliardari vânează fondurile de urgență în Marea Britanie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Suntem în a șasea lună de conviețuire cu noul coronavirus, oficial, și în a opta, neoficial. Lumea se adaptează la noua realitate, criza sanitară pare să se stingă în unele zone și să ia amploare în altele, iar economiștii fac calcule și ne dau vești proaste. Conștienți că vin vremuri grele, millenialii din China au renunțat la frivolități și s-au pus pe economisit, iar estonienii sunt pregătiți, marea majoritate, să se descurce cu mai puțini bani - arată un studiu. Guvernele pun la dispoziția companiilor fonduri de urgență, iar companiile le iau cu ambele mâini, chiar dacă au patroni putred de bogați.
Cuprins:
- 1. Ce se ascunde în spatele modului în care guvernele comunică date despre pandemie. Legătura dintre raportări și politică
- 2. Datele biometrice înregistrate de o aplicație în Marea Britanie arată că perioada carantinei a fost un roller coaster emoțional
- 3. Dezechilibru. Zona euro își va reveni asimetric din șocul economic, avertizează specialiștii
- 4. Companiile unor miliardari “mușcă” o felie importantă din fondurile de urgență în Marea Britanie
- 5. Păstrarea distanței, imposibilă pe termen lung. Ce arată statistica despre piața muncii în SUA
- 6. Piața imobiliară din Silicon Valley s-a prăbușit. Chiriile au scăzut semnificativ în criza COVID
- 7. 70% dintre executivii companiilor din Japonia își regândesc lanțul de aprovizionare
- 8. Millenialii din China își reevaluează prioritățile și își schimbă obiceiurile financiare
- 9. Guvernul din Singapore promite condiții mai bune pentru muncitorii migranți. 160.000 de spații de cazare noi până la sfârșitul lui 2022
- 10. Aproape jumătate dintre estonieni se așteaptă să le scadă salariile și sunt OK cu asta
1. Ce se ascunde în spatele modului în care guvernele comunică date despre pandemie. Legătura dintre raportări și politică
Pandemia de COVID a afectat aproape întreaga lume. Organizația Mondială a Sănătății a confirmat cazuri și decese în 216 state și teritorii - adică în peste 85% din totalul națiunilor recunoscute de Organizația Națiunilor Unite.
Întreaga lume se luptă cu un inamic comun și totuși, răspunsul fiecărei țări la pandemie e diferit, inclusiv în privința modului în care autoritățile au ales să le comunice cetățenilor date importante despre pandemie.
Modul selectiv în care guvernanții raportează cazurile de infectare și decesele sugerează un joc de putere - de bioputere, mai exact, scrie platforma independentă de știri The Conversation.
Bioputerea, un concept inventat de filosoful francez Michel Foucault în 1977, e definită ca un set de mecanisme prin care omul poate fi influențat, iar masele, manipulate.
Percepția noastră asupra pandemiei, asupra riscului de a ne îmbolnăvi și a șanselor de a ne face bine este influențată de cifrele comunicate de autorități. Acea statistică ne modelează întregul spectru emoțional legat de COVID-19 și ne condiționează reacția, care poate fi de teamă sau de nepăsare.
O abordare echilibrată a pandemiei include nu doar un răspuns coordonat al autorităților, ci și informarea corectă și completă a oamenilor.
În unele state, comunicarea a avut de suferit. The Conversation s-a aplecat cu atenție asupra modului în care și-au informat guvernele SUA, Rusiei și Canadei populația în criza COVID și a analizat datele ținând cont de componenta biopolitică.
Statele Unite ale Americii. Criza socio-economică declanșată de pandemia de coronavirus va influența decisiv alegerile prezidențiale organizate anul acesta. Încercând să mute atenția populației de la răspunsul slab al autorităților la pandemie, pentru a nu-și pierde electoratul, președintele Donald Trump a lansat o serie de atacuri la adresa Chinei, pe care a indicat-o drept principalul vinovat pentru criza COVID.
Din perspectiva bioputerii, tactica ar putea funcționa. Numărul mare de îmbolnăviri și de decese - SUA e pe primul loc în lume, cu peste două milioane de persoane infectate și peste 112.000 de morți - sporește teama și nesiguranța colectivă, făcând marea masă a populației mai ușor de manipulat și mai permeabilă la astfel de mesaje.
Rusia. Guvernul de la Moscova, singura sursă de informare a populației în legătură cu pandemia de coronavirus, face orice pentru a-și păstra acest statut. Orice persoană sau organizație care încearcă să adune și să disemineze date despre numărul de cazuri și decese riscă dosar penal.
Puțin ar încearca să jongleze cu numărul mare de infectări (peste 467.000) și o subraportare a deceselor (sub 6.000) - mișcare care, dacă i-ar ieși, i-ar permite să se laude că a gestionat criza mai bine decât liderii altor state.
Miza lui? La 1 iulie va avea loc referendumul pentru modificarea Constituției, care i-ar putea asigura lui președinția Rusiei și după anul 2024, când îi expiră actualul mandat. Reforma supusă votului popular prevede un plus de două mandate la cele două prevăzute în prezent de legislație.
Canada. Datele comunicate de autorități nu stârnesc suspiciuni, la prima vedere. Cu puțin peste 95.000 de cazuri de infectare și aproape 7.870 de decese, Canada nici nu se află nici printre cele mai afectate țări de pandemie, nici nu are una dintre cele mai mari rate a mortalității.
Însă experții care au analizat modalitatea adoptată de guvernul de la Ottawa pentru strângerea datelor și comunicarea lor către populație arată cu degetul un sistem defect, care furnizează informații neclare, lăsând oamenii în ceață și fără posibilitatea indicării unor argumente clare, dacă vor să condamne felul în care autoritățile au răspuns la criza COVID.
Felul în care se face raportarea în Canada este unul dintre cele mai complicate. Site-ul guvernului adună datele de pe cele 13 site-uri din provinciile și teritoriile sale și le așază în aceeași “găleată”, deși fiecare provincie și fiecare teritoriu au alt mod de raportare a cazurilor. În plus, nu există nicio statistică legată de numărul de decese.
2. Datele biometrice înregistrate de o aplicație în Marea Britanie arată că perioada carantinei a fost un roller coaster emoțional
Un studiu derulat în Marea Britanie pe baza informaților adunate cu ajutorul unei aplicații de monitorizare a somnului și a stării emoționale arată că perioada carantinei a avut un impact uriaș asupra psihicului, determinând un adevărat roller coaster emoțional, notează Cover.
Statisticile erau alarmante și înaintea pandemiei, însă este evident, din rezultate, cât de tare ne-a influențat criza COVID-19 la nivel psihic și emoțional.Dr. Andy Cope, psiholog:
În Anglia, aplicația Simba a avut 50.000 de utilizatori între 8 martie și 25 aprilie. Datele culese cu ajutorul ei au trasat un tipar emoțional și de somn pe care realizatorii studiului l-au împărțit în 5 faze.
Vârful, când oamenii au fost cel mai tulburați și au întâmpinat cele mai mari probleme cu somnul, s-a înregistrat pe 23 martie, în prima săptămână de carantină, pentru ca pe 5 aprilie, la sfârșitul celei de-a doua săptămâni de carantină, să se înregistreze o scădere dramatică a acestor probleme și îmbunătățirea stării psiho-emoționale.
În Marea Britanie, care are o populație de aproape 68 de milioane de locuitori, medicii au eliberat, anul trecut, 75 de milioane de rețete pentru antidepresive, depresia afectând direct, spun specialiștii, unul din patru locuitori, iar indirect, pe aproape toți.
Dr. Andy Cope explică mecanismul acestei depresii molipsitoare: “Starea ta influențează starea celor din jurul tău. Dacă ești fericit, crește cu 14% șansa ca prietenii tăi să fie și ei fericiți, cu 17% ca fratele sau sora să se simtă la fel de bine. Un vecin fericit îți poate îmbunătăți și ție starea emoțională cu 34%. E valabil și invers, însă: starea proastă se transmite la fel de ușor”.
3. Dezechilibru. Zona euro își va reveni asimetric din șocul economic, avertizează specialiștii
Șocul economic inițial la pandemia de coronavirus a fost simetric în țările din Europa, care, cu mici excepții, au intrat în carantină cam în același timp. Revenirea va fi însă asimetrică, estimează specialiștii, citați de Think ING.
Pentru a avea un tablou clar al statelor cel mai greu lovite și ale căror economii se vor redresa cel mai lent, economiștii au luat în calcul factori ca durata carantinei și duritatea interdicțiilor, mecanismele de stabilizare fiscală automată, poziționarea fiscală a sectorului privat și a gospodăriilor la criza COVID.
În majoritatea modelelor de redresare economică, nordul Europei se va repune cel mai repede pe picioare.
Conform previziunilor, cel mai greu se vor recupera, economic vorbind, statele din centrul și estul Europei, urmate de Spania și Italia. Un pic mai bine stau Portugalia, Grecia, Slovenia și Cipru, deși rămân în zona de vulnerabilitate.
4. Companiile unor miliardari “mușcă” o felie importantă din fondurile de urgență în Marea Britanie
Unele dintre cele mai mari companii multinaționale prezente în Marea Britanie au apelat la fondurile de urgență menite să ajute sectorul privat să-și revină din criza generată de pandemia de COVID.
Daily Mail scrie că printre acestea se numără casa de modă Chanel și gigantul german BASF - acesta din urmă primind un miliard de lire sterline din totalul de 2,8 miliarde puse la dispoziție de guvernul britanic!
Chanel a apelat la fondurile de urgență, deși patronii casei, frații Alain and Gérard Wertheimer, au o avere estimată la 30 de miliarde de lire sterline. La Londra, de unde-și coordonează afacerile globale, Chanel are 1.600 de angajați din totalul de 2.000.
În schimb, BASF are numai 834 de angajați în Marea Britanie.
Gigantul farma Bayer AG, din Germania, a primit 600 de milioane de lire sterline.
Iar clubul de fotbal Tottenham Hotspur a primit 175 de milioane de lire sterline, în ciuda faptului că e deținut de un miliardar, Joe Lewis, care trăiește în Bahamas.
5. Păstrarea distanței, imposibilă pe termen lung. Ce arată statistica despre piața muncii în SUA
Dacă noua normalitate presupune distanțare fizică, ea va fi imposibil de respectat.
Cifrele oficiale ale Bureau of Labor Statistics arată că în 2019, în SUA, 75,3% dintre angajații din sectorul civil au fost nevoiți să interacționeze direct cu publicul.
În rândul contabililor, interacțiunea a fost de 61,8%, în cel al inspectorilor de muncă, de 72%, iar în cel al avocaților, asistenților sociali și personalului medical, de 100%.
În ce privește interacțiunea cu mulțimi de oameni, 81,5% dintre agenții de poliție, 69,4% dintre pompieri și 29,1% dintre chelneri și barmani s-au aflat în această situație.
6. Piața imobiliară din Silicon Valley s-a prăbușit. Chiriile au scăzut semnificativ în criza COVID
Într-un sondaj realizat luna trecută printre angajații din sectorul IT&C din nordul Californiei, New York City și Seattle, 66% dintre respondenți au declarat că sunt dispuși să lucreze de acasă și se părăsească zonele urbane scumpe în favoarea unor orașe mai mici și mai ieftine, notează San Francisco Chronicle.
Giganți ca Facebook și Google și-au anunțat angajații că pot lucra de acasă până la sfârșitul anului, în vreme ce Twitter și Square au luat decizia ca unei mari părți a personalului să i se permită să-și mute biroul acasă permanent.
Piața imobiliară a răspuns la noile tendințe generate de pandemia de coronavirus și de carantina impusă de aceasta printr-o scădere semnificativă a chiriilor - asimilată cu angajații din domeniu cu o prăbușire.
În San Francisco Bay Area, zona cunoscută sub denumirea de Silicon Valley, unde sunt cele mai mari salarii din domeniul tehnologiei, chiriile au scăzut cu aproape 10%, iar specialiștii susțin că vor continua să scadă.
În Mountain View, casa Google, chiriile au scăzut cu 15,9%, în Cupertino, unde se află cartierul general Apple, cu 14,3%, iar în San Bruno, unde sunt birourile YouTube, cu 14,9%.
7. 70% dintre executivii companiilor din Japonia își regândesc lanțul de aprovizionare
Închiderea granițelor, oprirea zborurilor și redirecționarea resurselor au dus la întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare în multe sectoare ale economiei globale.
Un sondaj realizat la sfârșitul lunii mai și publicat de Nikkei Asian Review arată că, pentru a preîntâmpina repetarea unei astfel de situații, 7 din 10 executivi ai companiilor din Japonia au în plan regândirea lanțului de aprovizionare. Dintre aceștia, 67,1% vor să diversifice sursele și să evite contractarea de materii prime dintr-o singură țară.
Tot în Japonia, 91% dintre directorii de firme vor să prelungească pe termen nedefinit lucrul de acasă, acolo unde așa ceva este posibil.
8. Millenialii din China își reevaluează prioritățile și își schimbă obiceiurile financiare
Conform unui sondaj efectuat în aprilie și preluat de Public Radio International, millenialii din China își reevaluează prioritățile și își schimbă obiceiurile financiare, în lumina noii situații economice, creată de criza COVID.
Peste 50% dintre chinezii care au între 24 și 39 de ani, marja de vârstă cea mai cheltuitoare și cea mai lovită de criza generată de pandemie, având zero bani puși deoparte pentru situații neprevăzute, au început deja să-și administreze mai bine finanțele personale și să pună mai mult preț pe economisire.
PRI a exemplificat noul trend cu ajutorul lui Wang Aijing, o jurnalistă de modă de 29 de ani, care își risipea fiecare bănuț înainte de pandemia de coronavirus. Acum, rămasă fără job, a realizat cât de nechibzuită a fost din punct de vedere financiar.
Tânăra a intrat în mai multe grupuri în care oamenii fac schimb între ei de lucruri pe care nu le mai folosesc - dar care sunt în stare foarte bună -, iar peste câteva luni plănuiește să se mute înapoi în provincia natală, la părinți.
Pe termen lung, după ce se va pune pe picioare, vrea să economisească suficient pentru a-și cumpăra propriul apartament.
9. Guvernul din Singapore promite condiții mai bune pentru muncitorii migranți. 160.000 de spații de cazare noi până la sfârșitul lui 2022
Spații de cazare temporare cu 60.000 de paturi vor fi gata până la sfârșitul anului, în Singapore, pentru muncitorii migranți, urmând ca 100.000 de locuri de cazare permanente să fie construite și date în folosință în următorii doi ani, relatează Business Times.
Decizia guvernului de a investi în aceste spații destinate lucrătorilor aflați departe de casă vine după ce s-a constatat că peste 90% dintre persoanele infectate cu COVID-19 din Singapore sunt muncitori migranți, cazați în dormitoare supraaglomerate.
Noile spații de cazare vor fi mai aerisite, permițând o mai bună gestionare a crizelor sanitare.
Singapore are raportate până în prezent 37.910 cazuri și un număr surprinzător de mic de decese: 25.
10. Aproape jumătate dintre estonieni se așteaptă să le scadă salariile și sunt OK cu asta
Oamenii din toate statele lovite de pandemia de COVID - care, dincolo de criza sanitară, a dus la pierderea de locuri de muncă și la reducerea salariilor - sunt conștienți că vin vremuri grele, în care companiile vor continua să reducă costurile.
În Estonia, numărul celor care se așteaptă să le fie reduse veniturile este mare, iar conform unui studiu comandat de Institutul de Finanțe al Swedbank, efectuat de Norstat și citat de portalul de știri estonian ERR, aproape jumătate dintre respondenți au declarat chiar că sunt OK cu asta.
45% spun că se vor descurca dacă le vor scădea salariile cu 20%, iar 19% dintre respondenți, care câștigă lunar 1.700 de euro sau mai mult net, sunt pregătiți chiar pentru o scădere cu 40% a veniturilor.
În același timp, 54% dintre respondenți au recunoscut că încearcă să deprindă noi aptitudini și să-și lărgească sfera de competențe profesionale, fie pentru a obține joburi mai bine plătite, fie pentru a fi pregătiți de reconversie profesională, în caz că rămân fără locuri de muncă.
