Peste 18.000 de case din București încă se încălzesc cu lemn și cărbune, iar primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, propune un program de finanțare până în 2030 pentru racordarea locuințelor la gaze.
Cuprins:
Primăria a transmis că Bucureștiul este cea mai poluată capitală din UE, depășind de patru ori valorile maxime. Ciprian Ciucu a organizat vineri, 2 octombrie 2026, o dezbatere despre calitatea aerului în Capitală, susținând că există „două mari surse de poluare”: traficul rutier și încălzirea rezidențială cu combustibili solizi (lemn și cărbune).
Primăria Municipiului București (PMB) a stabilit, astfel, două direcții de intervenție: limitarea etapizată a accesului autovehiculelor cu norme de poluare inferioare, precum și înlocuirea treptată a sistemelor de încălzire pe lemn și cărbune.
Datele INS arată că, în București, sunt 18.593 de case care se încălzesc cu lemn și cărbune. Dintre acestea, 15.200 au putut fi localizate, transmit reprezentanții PMB.
„Principala sursă de poluare cu PM 2,5 (pulberi foarte fine, în suspensie) o reprezintă încălzirea locuințelor cu lemn și cărbune (combustibili solizi)”, se arată în prezentarea făcută de Primăria Capitalei.
Potrivit datelor furnizate de Primăria București, cea mai mare concentrație se află în 7 zone, care însumează 6.070 de locuințe:
- „Ferentari – Rahova – Giurgiului (3.211 locuințe = 21,1%);
- Giulești-Sârbi – Chitila Triaj (877 locuințe = 5,8%);
- Cățelu – Industriilor – Policolor (833 locuințe = 5,5%);
- Colentina – Andronache – Fundeni (522 locuințe = 3,4%);
- Obor – Moșilor – Ferdinand (327 locuințe = 2,2%);
- Berceni Sud – Vitan Bârzești (226 locuințe = 1,5%);
- Străulești Nord (74 locuințe = 0,5%)”.
Așa că, din 2026, a început un proces de racordare a populației la rețeaua de gaze naturale.
Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, propune „AER 2030 ACASĂ”, un program municipal multianual prin care gospodăriile care se încălzesc cu lemn, cărbune și alți combustibili solizi să fie sprijinite să treacă la sisteme de încălzire cu emisii reduse sau zero.
Prin lege, România și-a asumat înlocuirea a minimum 50.000 de astfel de sisteme până în 2030.
„Ținta pe care Bucureștiul și-o propune este ca cele aproximativ 15.000 de gospodării identificate și localizate în Capitală să fie incluse în efortul național de înlocuire a minimum 50.000 de unități de încălzire până în 2030”, precizează PMB.
Municipalitatea propune construirea unui mecanism comun de finanțare împreună cu Guvernul României și primăriile de sector, la care să poată fi adăugată, după caz, o componentă municipală și contribuția diferențiată a beneficiarilor.
În 2027 va avea loc lansarea unei etape-pilot într-una dintre zonele cu concentrație ridicată de locuințe care utilizează combustibili solizi.
Ulterior, între 2028–2030, va avea loc extinderea etapizată a programului în zonele identificate, în funcție de finanțările disponibile și de capacitatea infrastructurii.
Ciprian Ciucu susține că se caută o alternativă pentru oamenii care se încălzesc iarna cu lemne sau cărbune.
„Ne-am uitat la partea electrică. Acolo este mai ieftin branșamentul, dar costul de operare este mai mare. Deci, pe termen lung, le va fi mai greu să achite factura. De aceea am optat pentru branșarea la gaz. Este mai scumpă partea inițială, pentru că trebuie făcută branșarea, dar este mai suportabilă pentru populație pe termen lung”, a declarat Ciucu, în cadrul dezbaterii, potrivit publicației București.
A fost studiată piața, fiind făcute și mai multe calcule.
„Costul pentru branșament este în jur de 3.600 de euro. Dacă facem un calcul, să spunem, pentru 10.000 de locuințe, la 3.600 de euro, vă dați seama de masivitatea programului. Părerea mea este că avem nevoie de un program care este suportabil într-un oraș precum Bucureștiul și care să aibă efect și asupra poluării”, a mai adăugat edilul.