2 din 3 români se tem că am putea intra într-un război în următorii ani. Doar 51% cred că România e o țară sigură

51,1 % cred că România este o țară sigură

51,1 % consideră țara sigură: 17.9% cred că este „foarte sigură”, iar 33.2% „mai degrabă sigură”. Acest sentiment este predominant printre tineri (sub 30 ani), bărbați, locuitori din mediul urban mare și votanți PNL/USR.

46.4% consideră țara nesigură: 27% o văd „mai degrabă nesigură”, iar 19.4% „foarte nesigură”. Această percepție e regăsită mai ales la persoanele peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural, femei și votanții AUR.

Aproximativ 70% (cumulat: 36.9% „foarte îngrijorați” și 31.1% „oarecum îngrijorați”, conform valului din martie) se tem de implicarea României într-un conflict în următorii ani.

Principalele pericole la adresa securității naționale

Interesant este că amenințarea militară directă nu ocupă primul loc în temerile românilor. Clasamentul pericolelor arată astfel:

1. Corupția: 35.3%
2. Dezinformarea și manipularea: 19.4%
3. Instabilitatea economică: 18.7%
4. Atacul militar extern: 5.8%
5. Influența politică străină: 5.3%
6. Atacuri cibernetice: 4.3%

Cu ochii spre Vest

Românii rămân ferm ancorați în valorile occidentale, deși există un segment vocal de eurosceptici.

76.8% doresc orientarea către Vest (UE, SUA, NATO), în timp ce doar 10.1% preferă Estul (Rusia, China).

O majoritate covârșitoare de 84.4% susține rămânerea în Alianța Nord-Atlantică. Doar 11.8% susțin ieșirea (procent în scădere față de 2022). În caz de atac, 38.3% cred că NATO ar avea rolul principal în respingerea acestuia.

74.4% se opun ieșirii din UE, în timp ce 22.2% ar susține un „RoExit”. Curentul anti-occidental (anti-UE, anti-NATO, pro-Est) este susținut cu precădere de votanții AUR și o parte a angajaților din sectorul privat.

Românii au încredere în SUA

Aliații tradiționali domină clasamentul încrederii („foarte multă” și „destul de multă”):

• SUA: 55.8%
• Marea Britanie: 46.8%
• Franța: 41.9%
• Germania: 41.7%
• La polul opus se află Rusia (12.6%), Ucraina (16.8%) și Ungaria (20.1%).

Există un consens național aproape total cu privire la necesitatea implicării statului în pregătirea populației pentru situații de criză:

• 97.5% doresc cursuri de prim ajutor.
• 94.4% solicită programe cu proceduri de evacuare în situații de urgență.
• 88.3% vor pregătire pentru detectarea dezinformării (combaterea fake news).

Sondajul INSCOP a fost realizat telefonic (CATI) în două valuri (februarie și martie 2026), pe eșantioane de câte 1100 de persoane, la solicitarea Strategic Thinking Group.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro