Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a declarat luni, 17 august, pentru Recorder, că întâlnirea cu premierul demis Ilie Bolojan a avut drept scop să ceară câteva săli în plus pentru CCR, care își desfășoară activitatea în clădirea Parlamentului, lângă Senat. Ea a precizat că nu se pune problema să demisioneze în urma scandalului generat de faptul că discuția secretă de acum trei zile nu a fost anunțată public.
Cuprins:
Este pentru prima dată când președinta CCR recunoaște în mod clar și asumat că întâlnirea separată cu Bolojan, din biroul președintelui Senatului, a existat.
„Am adresat o întrebare dacă ar fi posibil ca, din toată clădirea aceea, pe cinci, șase etaje să fie alocate, nu știu, una, două încăperi, spații administrative și pentru Curtea Constituțională. Unele chestiuni se pot rezolva și prin schimb de documente, prin corespondență. Altele se pot rezolva telefonic, dar aspectele acestea legate de care birouri, unde și cum, pentru astea chiar trebuie să discuți”, a afirmat Simina Tănăsescu.
Ea a susținut apoi că nu a cerut întrevederea cu premierul în mod particular: „Am adresat o întrebare la Secretariatul General al Guvernului, dar pentru a stabili modul în care ar fi posibil, fie și doar teoretic, să beneficiem de spații adiționale, era necesară o întâlnire”.
Tănăsescu a mai susținut că nu a avut când să facă publică discuția cu premierul Bolojan: „Înțeleg că a fost o ședință extraordinară (n.red. de Guvern). Am aflat de ordinea de zi prin mijloacele uzuale, iar între momentul în care s-a terminat ședința de guvern și momentul în care a avut loc întâlnirea, nici nu știu dacă a trecut mai mult de o oră, o oră și ceva.... Fizic n-aveam când să anunț”.
Întrebată dacă întâlnirea s-a produs într-un moment potrivit, ținând cont că peste trei zile CCR urma să dea verdictul pe Legea ANI, președinta CCR a replicat: „Poate fi și asta o întrebare legitimă [...]. Numai că situația foarte constrângătoare în care ne aflăm nu datează doar de o zi, de două, datează de un an de zile. Ea a devenit extrem de acută de la începutul lunii august, iar hotărârea de guvern s a adoptat în acea zi”.
Totodată, Simina Tănăsescu a refuzat să ia în calcul varianta demisiei: „Eu nu am luat-o niciodată”.
Simina Tănăsescu a fost numită judecător al CCR în 2019, de către fostul președinte Klaus Iohannis, pentru un mandat de 9 ani. În iulie 2025, Tănăsescu a fost aleasă preşedinte al Curţii Constituţionale pentru un mandat de 3 ani și a devenit prima femeie care ocupă această funcție începând cu 1992, de când s-a fondat CCR. Tănăsescu l-a înlocuit la șefia CCR pe Marian Enache.
Reamintim că vineri, 14 august, în plină criză politică, senatorul PSD, Daniel Zamfir, a scris pe Facebook despre întâlnirea care nu a fost anunțată oficial: „Ce a căutat azi președinta CCR în biroul dlui Abrudean (n.red. Mircea Abrudean, președintele Senatului din partea PNL), să se întâlnească cu Bolojan???. „Întâmplător”, dna Simina Tănăsescu și-a repartizat ei însăși dosarul care se dezbate luni pe legea ANI!”.
Sâmbătă, 15 august, Zamfir a revenit cu un mesaj pentru Ilie Bolojan: „În lipsa dlui Abrudean, plecat la Cluj, ai chemat-o pe președinta CCR, vineri, la sfârșitul programului, ferit de ochii presei, în biroul președintelui Senatului, care este în aceeași clădire cu CCR și are și o intrare prin spate”.
Libertatea a cerut sâmbătă, 15 august, un punct de vedere președintei CCR, Simina Tănăsescu, în care să clarifice dacă s-a văzut sau nu cu premierul Bolojan. Aceasta nu a răspuns mesajului, dar la scurt timp Curtea Constituțională a transmis un prim comunicat în care nu a negat întrevederea dintre cei doi.
„Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculatie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curtii in afara cadrului strict legal”, a transmis CCR în primul comunicat din weekend.
O zi mai târziu, duminică, 16 august, 16 președinți de Curți de Apel și 50 de președinți de Tribunale au cerut Curții Constituționale să clarifice discuțiile purtate înainte ca CCR să decidă asupra Legii ANI și s-a făcut trimitere la demisia din 2018 a Siminei Tănăsescu, pe atunci consilierul fostului președinte Klaus Iohannis.
Tot pe 16 august, dar seara, CCR a venit cu noi explicații. Dacă ziua precedentă nu a negat întâlnirea dintre cei doi, de această dată a precizat și ce s-a discutat: „Întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”.
În replică, singura reacție a lui Ilie Bolojan a fost luni dimineață, 17 august, dar premierul demis a evitat să dea un răspuns clar la întrebarea dacă s-a văzut sau nu cu președinta CCR: „Vedeţi, de multe ori se încearcă să se facă din ţânţar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”.
El a mai spus că atunci când o persoană ocupă o funcţie publică, are tot felul de întâlniri, inclusiv cu reprezentanţi ai sistemului judiciar. „Dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Aşa este şi în astfel de cazuri şi mai mult de atâta n-are rost să vă spun”, a completat Ilie Bolojan.
După câteva ore, CCR a decis că amendamentul PSD care îl poate lăsa pe Dominic Fritz fără mandatul de primar al Timișoarei este constituțional. Inițial, judecător-raportor era chiar Simina Tănăsescu, dar, în urma scandalului, i-a cedat rolul judecătorului Csaba Asztalos.
Misajoy 18.08.2026, 00:32
Lia conduce România la un simplu apel au sarit toate instantele. Expertiza mare in prescrieri.
Mihai111 18.08.2026, 08:13
Nu e clar cã justitia e capturatã?
MAutorngt1 18.08.2026, 08:15
Cum sa isi dea demisia? Sa nu mai primeasca sinecure nesimtita? Si pensie nesimtita dupa aceea? Pentru ce trebuie acestui ccr si alte spatii? Sa administreze ce? Taierea de frunza la caini? Se poate face si intr-un spatiu cat o toaleta!
MAutorngt1 18.08.2026, 08:20
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu (nesimtite) a fost, în iunie 2026, de 11.970 de sinecuristi. Cei mai mulţi pensionari care primeau pensie de serviciu (nesimtite) erau beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, respectiv 5.849 sinecuristi. În cazul acestora s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu (nesintita), de 25.613 lei.
Ginny 18.08.2026, 10:05
Oare sa vazut vreodata la noi sa isi de-a cineva demisia de onoare.!!