2 în 1. Referendumul anunţat de Klaus Iohannis presupune organizarea a încă unui scrutin
Urmărește Libertatea in Google Discover
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri organizarea unui referendum în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare, din 26 mai. Una dintre întrebările puse la acest referendum ar presupune, în condiţiile în care rezultatele sunt validate şi aprobate, ca Parlamentul să modifice Constituţia. Legea fundamentală nu poate fi schimbată decât prin referendum, ceea ce înseamnă că ar putea urma încă un scrutin după 26 mai.
Întrebările puse de Klaus Iohannis la acest referendum sunt următoarele:
- "Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”
- "Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”
Potrivit articolului 115, alin. (6) din Constituţie, Ordonanţele de Urgenţă nu pot fi emise în anumite domenii, precum în ceea ce priveşte regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie.
Dacă alegătorii decid să aprobe această interdicţie propusă de Klaus Iohannis, lista de la aliniatul (6) trebuie completată. Asta înseamnă neapărat schimbarea Constituţiei.
Potrivit Legii fundamentale, după ce Parlamentul iniţiază proiectul de modificare a Constituţiei, care primeşte avizul Curţii Constituţionale, schimbările intră în vigoare doar dacă sunt aprobate de cetăţeni. Asta înseamnă un nou referendum.
Dacă el va avea sau nu loc depinde însă de rezultatele votului din 26 mai, dar şi de modul în care Parlamentul va acţiona pentru punerea lui în aplicare.
Exemplul 2009 - un referendum uitat
Referendumul propus de Klaus Iohannis pentru 26 mai nu este primul consultativ din istoria modernă a României. Preşedintele Traian Băsescu a organizat un vot în 2009, pentru a trece la un Parlament unicameral şi pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. Deşi referendumul a fost aprobat cu o largă majoritate, de 72,32%, cu o prezenţă de peste 50% la urne, el nu a avut niciun efect.
La momentul respectiv, legea nu explica în clar ce se întâmplă după aprobarea unui referendum consultativ. El trebuia pus în practică, însă nu se spunea când şi cum. O decizie a Curţii Constituţionale a lămurit doar parţial problema. Judecătorii au spus că legea trebuie modificată în sensul decis de popor. Orice modificare a Legii electorale (în acest caz) care nesocoteşte dorinţa românilor este neconstituţională. Iată însă că au trecut 10 ani, legea a fost modificată în repetate rânduri, şi totuşi nu s-a întâmplat nimic.
Există deci precedentul ca un referendum consultativ, deşi obligatoriu, să nu fie pus niciodată în practică. Nu există, până la urmă, nicio sancţiune şi nicio instituţie care poate forţa cu adevărat legiuitorul să modifice Constituţia.
CITEȘTE ȘI:VIDEO | Preşedintele transmite un mesaj public pe tema referendumului: „Vreau să văd cine este împreună cu mine!”VIDEO | Adriana Nedelea LA FIX: Cum modifică referendumul Constituția? Politologul Cristian Pîrvulescu dă răspunsulReacţia oficială a PSD, despre întrebările de la referendum: „Nu răspund unei controverse din societate / Demersul, lipsit de utilitate şi o cheltuială nejustificată”Dan Barna: „Referendumul va aduce normalitatea în lege. Trebuie să alegem ce fel de ţară vrem”Răspuns evaziv din PSD cu privire la aplicarea referendumului. Dumitru Buzatu: „Nu se legiferează aşa, la referendum se exprimă doar opinii”VIDEO | Iohannis a decis cele două întrebări la care vor răspunde românii la referendumul de pe 26 mai
