2022, anul scumpirilor. După gaze și electricitate, care sunt alimentele care ne-au dublat cheltuielile

Dacă în 2021 rata inflației a fost de 5,1% în România, datele Institutului Național de Statistică (INS) arătau o inflație de 16,8% în luna noiembrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

Iar cel mai mult s-au scumpit energia și alimentele. Față de noiembrie 2021, gazele s-au scumpit cu aproape 38%, energia electrică s-a scumpit cu 47% și energia termică, cu 23%.

Scumpiri considerabile s-au înregistrat și la alimente:

• Zahărul cu 62% – cea mai mare creștere de preț în România;
• Untul – 43%;
• Ulei – 41%; 
• Cartofi – 40%;
• Făină – 34%;
• Laptele de vacă – 32%;
• Mălaiul, brânza și ouăle – 31%;
• Pâine – 26%;
• Carnea de pasăre – 21%;
• Peștele proaspăt cu 21%;
• Carnea de porc – 15%.

De ce s-au scumpit toate

În urma invaziei ruse din 24 februarie, a existat un efect de domino în toată lumea. Mai întâi, prețul petrolului a urcat pe bursele mondiale de la aproximativ 75 de dolari pe baril în ianuarie 2022 până la 120 de dolari pe baril în martie și iunie. 

Între timp, a scăzut din nou la aproximativ 80 de dolari.

Dar de prețul petrolului depinde altul – cel al gazelor. Acest lucru a venit din cauză că Uniunea Europeană depindea în proporție de 40% de importurile de la Gazprom, companie rusă de stat.

Mai mult, Gazprom a sistat de mai multe ori livrarea gazelor către Europa, pentru ca apoi, în vară, gazoductul Nord Stream, care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, să fie detonat.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Mai multe state occidentale au acuzat Rusia pentru explozii. Europa și-a asigurat necesarul pentru iarnă, însă din cauza problemelor de alimentare, prețul gazelor a ajuns la noi recorduri în vară, respectiv la 343 de euro/MWh pe bursa din Olanda, după cum scria în 26 august Financial Times.

State precum Germania și Polonia au repornit centralele pe cărbune, iar România a decis să nu le mai închidă așa cum era planificat. Cu toate acestea, prețul energiei a crescut la rândul său la noi recorduri, din cauza deficitului înregistrat în Europa.

România este conectată cu statele din Centrul Europei, astfel că majorările de preț s-au simțit și în țara noastră, chiar dacă România își produce aproape toată energia din surse interne și are și producție proprie de gaze.

În țara noastră prețul energiei a ajuns la 3.500 de lei/MWh, ceea ce a forțat Guvernul să adopte în septembrie o ordonanță prin care impunea un plafon maxim de 1.300 de lei/MWh de energie decontată furnizorilor.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Lanțul slăbiciunilor

Energia este osatura întregii economii și baza tuturor prețurilor. Din cauza creșterilor mari din energie au existat apoi scumpiri pe lanț, mai departe.

Din cauza scumpirii îngrășămintelor, și fermierii au avut probleme, ceea ce mai departe a dus la scumpirea cerealelor și legumelor. Ulterior au crescut prețurile în industria alimentară, iar de aici au ajuns în prețurile finale pe care le achită consumatorii.

Concomitent, există o criză a cipurilor, care a afectat producătorii de automobile în special.

România proiectează o creștere economică de 2,8%

Finalul de an a venit însă cu temeri privind o posibilă criză în 2023. Aceste frici vin din cauză că băncile centrale din întreaga lume majorează dobânzile pentru a lupta cu inflația.

Creșterea dobânzilor reduce consumul și blochează investițiile, ceea ce mai departe afectează însă și economia.

The Economist scria în 18 noiembrie că „o recesiune globală este inevitabilă în 2023” din cauza șocurilor energetice, geopolitice și economice.

România speră să evite însă criza și proiectul de buget pe anul 2023 este construit pe o proiecție de creștere economică de 2,8%.

Urmărește-ne pe Google News