Șapte țări în 6 ani, de dragul cercetării. Românul care face propulsoare spațiale în Singapore: „Nu am fost un copil excepțional, dar am muncit mult”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un tânăr de 27 de ani, din Humulești, face cercetări la cel mai înalt nivel, la o universitate prestigioasă din Singapore. Munca de cercetare l-a purtat prin șapte țări numai în ultimii șase ani, în centre de cercetare importante din domeniul spațial și nu se va opri aici. Îi e dor de România, unde vine o dată pe an, dar acasă pentru George-Cristian Potrivitu este întreaga Planetă.
Cuprins:
George-Cristian se bucură de concertele de muzică clasică, de operă și balet și de expozițiile de artă din Singapore. Călătorește mult, să vadă, să cunoască, să învețe. Și Singapore îi oferă comori neprețuite în fiecare zi. George-Cristian gătește și asta îi asigură grupul de prieteni în orice colț al lumii: mâncarea a adunat mereu oamenii laolaltă. Face voluntariat, se bucură de lume și de tinerețe.
George-Cristian Potrivitu Bocăneț își face doctoratul la Nanyang Technological University din Singapore (NTU), ca bursier al Institutului Național al Educației de acolo, și face cercetări despre propulsoarele electrice cu plasmă de mică putere, folosite în domeniul spațial. „Cerul este limita” nu se aplică în cazul lui George. El depășește și aceste granițe, iar cariera sa a fost una propulsată cu puteri uriașe de propria stăruință și de muncă.
„Nu am fost un copil excepțional (child prodigy, cum ar spune englezii), însă atunci când mi-am propus ceva, am muncit până am obținut tot ceea ce consideram a fi just pentru mine. Am încercat să nu las loc de interpretări cu privire la munca mea, mai ales atunci când era vorba de examene. Mi-am pregătit întotdeauna examenele minuțios. Poate o să par exagerat, însă diferența dintre 9,80 sau 9,90 și 10 este foarte mare! Mi-aș compara toată perioada aceasta de examene (care s-a încheiat acum, la finalul primului semestru de doctorat) cu practicarea unui sport și pregătirea pentru Jocurile Olimpice sau turnee continentale și mondiale. Sportivii înțeleg cel mai bine ce înseamnă o zecime sau o sutime și cât de multă muncă trebuie depusă pentru a câștiga acea zecime/sutime! Însă am facut totul cu plăcere și nu simt că am sacrificat prea mult”, spune de la zeci de mii de kilometri distanță tânărul cercetător.
Cercetător român în Singapore: „Pentru mine, mutarea dintr-o țară în alta a devenit ca mutarea într-un alt cartier”
Numai în ultimii șase ani a schimbat șapte țări, purtat de pasiunea pentru cercetare. „Nu vreau să exagerez sau să par într-un fel ignorant, însă pentru mine mutarea dintr-o țară în alta a devenit ca mutarea într-un alt cartier. Singapore e deja a șaptea țară în care locuiesc în ultimii șase ani. Mi-a fost întotdeauna comod să mă adaptez noilor locuri, asta și pentru că am crezut și cred cu tărie că avem mult mai multe aspecte comune decât lucruri care ne despart. Privind Europa natală de aici, din Asia, am tot timpul senzația că suntem cu toții atât de apropiați, ca un singur popor! Deși în Europa sunt peste 40 de mândre națiuni și se vorbesc tot cam atâtea limbi”, spune tânărul.
În timpul facultății, a fost cu bursă Erasmus în Italia și Franța, apoi a aplicat la un dublu-masterat în științe și tehnologii spațiale în Suedia, dar care îi permitea să meargă și în alte țări. Așa a ajuns și în Würzburg, Germania. Și o experiență extremă a fost al doilea semestru din Suedia, la la Kiruna, cel mai nordic oraș al Suediei, dincolo de Cercul Polar de Nord.
„Ajuns acolo în februarie, m-am bucurat de noaptea continuă și de frumusețea aurorelor boreale. Este un spectacol incredibil de frumos și sunt tare fericit că am avut șansa să îl văd, și nu doar o dată, ci de foarte multe ori, înconjurat de troiene de zapadă și de natura splendidă a taigalei europene. A urmat perioada zilelor foarte lungi, culminând, la final de mai, cu zile în care Soarele era pe cer 24 de ore. După câteva săptămâni, corpul și mintea se obișnuiesc cu noile condiții, așa că nu am avut nicio problemă de acomodare”, își amintește George.
O vreme a fost inginer-ofițer la Statul Major al Forțelor Aeriene, apoi inginer de propulsie spațială cu plasmă la Centrul Național Pentru Cercetare Științifică din Franța.
„Ultimul semestru al masteratului a fost un stagiu de cercetare în timpul căruia mi-am pregătit lucrarea de disertație. Am fost acceptat ca Technical Trainee la Agenția Spațială Japoneză (JAXA), pentru șase luni. A fost o perioada fabuloasă, atât din punct de vedere profesional, cât și pe plan personal. M-am îndrăgostit de Japonia și sper să mă întorc acolo cât se poate de des. Cele șase luni le-am petrecut la Laboratorul Funaki al Institutului pentru Științe Spațiale și Astronautice din Sagamihara (un oraș din zona metropolitană Tokyo, între Yokohama și Tokyo)”, spune tânărul.
A ajuns apoi în Singapore. „Singapore este un oraș formidabil! Downtown Core, zona centrală, este plină de zgârie-nori, clădiri impunătoare cu un aranjament arhitectonic foarte plăcut. Clădirile de patrimoniu din perioada colonialistă sunt și ele împrăștiate printre zgârie-nori și hoteluri de lux. Este un oraș vibrant. Tot timpul se petrece ceva, festivaluri de artă, concerte, proiecții de lasere și lumini, curse de Formula 1, evenimente sportive, iar viața culturală este pur și simplu copleșitoare. Mai mult, orașul a reușit să păstreze foarte multe zone verzi, parcuri imense și pâlcuri de pădure tropicală. Și să nu mai vorbim de plajele cu nisip fin și insulelele exotice din mijlocul Strâmtorii Singapore”, spune cu entuziasm George-Cristian.
„Încă sunt emoționat de fiecare dată când văd propulsoarele sau catozii cu care lucrez că funcționează”
Dar ceea ce i-a oferit Singapore lui George-Cristian a fost șansa de a lucra în cercetare la cel mai înalt nivel, fără grija finanțării, fără limitări administrative. Nu a lucrat niciodată într-un laborator din România ca să poată face o comparație, dar marea diferență, pe care o dibuiește de la distanță, este puterea financiară.
„Toate laboratoarele în care am lucrat erau foarte bine dotate și n-am avut niciodată probleme de natură financiară. Tot ce am vrut să fac, am făcut. Bineînțeles, încerci de fiecare dată să ții costurile unor experimente sub control, însă nu lipsa banilor este o piedică. Experimente spectaculoase? Miracolul plasmei, cum îmi place să îl numesc, este în sine foarte spectaculos. Încă sunt emoționat de fiecare dată când văd propulsoarele sau catozii cu care lucrez că funcționează în parametri nominali și produc plasmă”, povestește cu pasiune George.
Își amintește și experimentul de care e cel mai mândru: „Aș numi acea zi una dintre cele mai frumoase din viața mea de până acum. Experimentul a fost realizat în Franța și a presupus testarea catodului emisiv proiectat de mine. Nu pot descrie bucuria vederii plasmei produse de catodul care cu doar șase luni în urmă era doar un început de schiță pe o foaie albă de hârtie!”.
Și întreaga sa călătorie a pornit din Humulești, Neamț, de la un atlas de geografie, cadoul primit de la părinții săi când avea șase ani.
„Nu puteam decât visa că într-o bună zi voi ajunge să văd Turnul Eiffel de atât de multe ori, emblematica clădire a Primăriei din Stockholm sau spectacolul oferit de cireșii japonezi din Tokyo. Și câte încă mai am de văzut. Traseul nu a fost neapărat planificat, însă am știut că cel mai important lucru a fost acela de a ajunge să lucrez în cele mai performante echipe din domeniul meu. Or această dorință m-a purtat din Italia în Franța, mai apoi în Japonia, iar acum în Singapore”, își amintește cu emoție cercetătorul.
I se face uneori dor de limba română, să o audă așa, pur și simplu, în jurul său, să se plimbe prin orașe românești, să stea la o cafenea, îi e dor de farmecul sărbătorilor de iarnă și al Paștelui, de București, oraș care i-a rămas în suflet. George-Cristian Potrivitu-Bocăneț este unul dintre acei români de care ne mândrim, știind că face cinste unei Românii uneori nedreaptă cu alți semeni. Este românul care după ce a adunat în CV-ul impresionant succes după succes, în traseul vieții sale la început din multe țări, revine mereu în același loc, cu gândul și cu inima: la familia sa din Humulești, Neamț.
„Aș spune că sunt fericit că am reușit să aduc bucurie și, sper, împlinire părinților. Ziua absolvirii Academiei Tehnice Militare din București ca șef de promoție rămâne încă un vis frumos într-o zi de vară. A fost parcă ireal, iar faptul că am putut să le mulțumesc public părinților și să rememorez dragostea preaiubitei mele bunici, plecată dintre noi mult prea devreme, a fost mai presus de orice realizare”, spune George-Cristian.
Citește și:
VIDEO. Cele nouă vieţi ale veteranului din zonele de conflict. Povestea militarului român care a luptat din Angola până în Afganistan
