A apărut proiectul privind înființarea Fondului Suveran. Acesta va avea o valoare de 19 miliarde de lei. Statul pune la bătaie 9 miliarde de lei și acțiunile sale la 28 de companii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fondul Suveran de Dezvoltare și de Investiții (FSDI) va avea un capital social total de 19,1 miliarde de lei (4,1 miliarde de euro), dintre care statul va vărsa o sumă de 9 miliarde de lei din banii obținuți până acum din privatizări, iar restul de 10,112 miliarde vor fi acțiunile pe care statul român le deține la 28 de companii. Prevederile apar într-un proiect de Hotărâre de Guvern publicat de Ministerul Finanțelor.
Cuprins:
Fondul va cuprinde pachetele de acțiuni pe care Guvernul le deține la companii deja privatizate, precum Petrom, Telekom România (fostul Romtelecom), E.ON Energie, Engie România dar și pachetele majoritare deținute la ”perlele” statului, respectiv Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Electrica, Oil Terminal, Conpet ori Aeroporturi București.
Iată lista exactă a companiilor:
- Engie România
- Electrica
- Delgaz Grid
- E.ON Energie România
- Chimcomplex
- OMV Petrom
- Telekom România Communications
- Loteria Română
- IAR
- Oil Terminal
- Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime
- Romgaz
- Hidroelectrica
- Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti
- Nuclearelectrica
- Imprimeria Naţională
- Conpet
- Aeroportul Internaţional Timişoara Traian Vuia
- Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă TBRCM
- Administraţia Porturilor Dunării Fluviale
- Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune
- Cuprumin Abrud
- Societatea Naţională a Sării
- Romaero
- Administraţia Porturilor Maritime Constanţa
- Administraţia Canalelor Navigabile
- Antibiotice Iași
- Compania Naţională Unifarm
De pe listă au dispărut companiile cu probleme: Complexul Energetic Oltenia, CFR Infrastructură, Radiocom sau Poșta Română.
Va avea Directorat și Consiliu de Supraveghere
Ministerul estimează în primul an de la înființare că realizarea Fondului Suveran va aduce venituri mai mici la buget în valoare de 4,7 miliarde de lei, respectiv echivalentul dividendelor pe care le primește anual de la companii.
Alte 600.000 sunt costurile privind înființarea.
Înființarea Fondului Suveran a fost refuzată inițial de către Guvernele Grindeanu și Tudose, iar fostul premier Victor Ponta a acuzat PSD că prin acesta acțiunile statului vor ajunge pe mâini străine, inclusiv Rusia.
Ulterior, Parlamentul a votat o lege privind înființarea acestui Fond Suveran, dar aceasta a fost declarată neconstituțională.
Între timp, Guvernul a creat prin ordonanță, la finalul anului trecut, cadrul instituțional care să reglementeze înființarea fondului.
Acum, Ministerul Finanțelor arată exact ce companii va avea acest fond.
Potrivit proiectului, Fondul Suveran va fi condus în sistem dualist, adică va avea un Directorat și un Consiliu de Supraveghere. Acesta din urmă va fi cuprind din nouă persoane și va fi aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor.
Se va împrumuta punând companiile drept gaj
Fondul Suveran va putea și să se împrumute, punând drept garanții acțiunile deținute la companii.
”FSDI are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii și din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile și sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiții sau al unor societăți de investiții, singur sau împreună cu alți investitori instituționali sau privați, inclusiv prin participarea în parteneriate public – private, denumite în continuare PPP, cât și administrarea activelor financiare proprii, în vederea obținerii de profit”, se arată în nota de fundamentare. ”În vederea îndeplinirii obiectului principal de activitate, FSDI este autorizat în condițiile legii săparticipe la înfiinţarea de societăţi/fonduri ca asociat unic sau împreună cu alţi acţionari, să finanţeze activitatea societăților din al căror acţionariat face parte prin participarea la majorarea capitalului social, prin împrumuturi sau alte forme de finanțare, și să garanteze împrumuturi pentru aceste societăți,să tranzacţioneze acţiuni din portofoliu propriu prin operaţiuni de vânzare - cumpărare,să dispună asupra instrumentelor financiare aflate în propriul portofoliuîn conformitate cu politicile investiționale proprii”, mai prevede documentul.
În cazul proiectelor de tip parteneriat public-privat, pentru a evita clasificarea acestora în sectorul administrației publice, și deci în deficitul bugetar, FSDI nu va investeti în capitalul social al societății de proiect, putând participa doar la finanţarea acestor proiecte, în limita a maxim 49% din valoarea proiectului.
Care este problema cu el
Problema cu acest fond este modul în care va funcționa. Mai exact, acesta va trebui să efectueze investiții în infrastructură sau să construiască spitale, potrivit programului de Guvernare al PSD.
Numai că aceste proiecte trebuie să producă bani sau să fie profitabile, în caz contrar investițiile urmând a se transforma în găuri financiare.
Victor Ponta a afirmat de mai multe ori că Darius Vâlcov ar fi în cărți pentru prelua șefia Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Vâlcov este consilier al premierului Viorica Dăncilă și cel care a stat în spatele programului de guvernare al PSD.
Unde ar trebui să investească: spitale, autostrăzi și căi ferate
Guvernele PSD din ultimii ani au în programul de Guvernare construcția spitalului republican și unor spitale regionale.
”Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 mld. €”, se arată în programul de Guvernare al Cabinetului Dăncilă.
Infrastructură auto
Pe lângă spitale, guvernele PSD-ALDE anterioare aveau în plan și realizarea unor lucrări de infrastructură.
”Alte 3 mld. € vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI, împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul în discuțiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi, pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra. Proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se susțin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susțină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești—Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanțate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș—Iași), o a 2-a autostradă prin sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara—București), a 3-a, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic—Brașov) și o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași—București)”, se arăta în programul de guvernare al Cabinetului Tudose.
În programul Guvernului Dăncilă, din cele 5 autostrăzi au rămas 3: Târgu Mureș-Iași, o autostradă între Transilvania și Oltenia prin sudul țării și autostrada Iași-București.
Însă autostrăzile respective trebuie să fie cu plată pentru a produce bani astfel încât investiția să fie recuperată.
Căi ferate de mare viteză
Concomitent, programul de guvernare mai vorbește șI de crearea de căi ferate de mare viteză șI să modernizeze industria de apărare.
”În ceea ce privește calea ferată rapidă, finanțarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate și modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcția Vest – 24 București, Chișinău – Iași – București, București – Constanța, București – Brașov”, se mai arată în Programul de Guvernare.
România anunța încă din 2013 o serie de proiecte de cale ferată de mare viteză împreună cu companii din China. Era vorba inițial de culoarul Arad-București-Constanța. Dar acesta avea un cost imens, de 11 miliarde de euro, așa că a fost abandonat.
Ulterior, autorităţile au anunţat un alt proiect de mare viteză, pe ruta Bucureşti-Iaşi-Chişinău. Acesta costa mai puţin, „doar” 7,6 miliarde de euro, fără a socoti şi achiziţia trenurilor care trebuiau să circule pe această rută. Nici acesta nu a demarat.
Cum funcționează fondurile suverane la alții
Cel mai mare fond suveran din lume este cel deținut de către Norvegia șI care este alimentat cu banii provenițI din petrolul șI gazele naturale din Marea Nordului. Acesta are o valoare de peste o mie de miliarde de euro, însă nu a investit în autostrăzi în Norvegia. Fondul Suveran al Norvegiei investește în companii profitabile de peste hotare pentru a beneficia de dividende sau creșterea acțiunilor.
Acesta are acțiuni inclusiv în România, la Petrom, Romgaz, Electrica, iar în Marea Britanie deține zgârie-nori.
Emiratul Abu Dhabi are mai multe fonduri: Abu Dhabi Investment Authority avea active de peste 828 de miliarde de dolari, între care aeroportul Gatwick din Marea Britanie sau companii de gaze din Norvegia.
Abu Dhabi are mai multe fonduri și companii de investiții: Mubadala Developement Company (125 miliarde de dolari) și Abu Dhabi Investment Council (110 miliarde), în vreme ce vecinii din Dubai au Investment Corporation of Dubai (209 miliarde de dolari).
China Investment Corp este al treilea fond suveran din lume, acesta având active de peste 813 miliarde de dolari. Deține acțiuni la Thames Water – compania de apă a Londrei, are o participație la aeroportul Heathrow sau sediul din Londra al Deutsche Bank.
Arabia Saudită deține prin SAMA Holdings active de peste 514 miliarde de dolari, între care o participație de 3,5 miliarde de dolari la Uber.
Qatar Investment Authority are 320 de miliarde de dolari în gestiune și deține 17% din acțiunile grupului Volkswagen, dar și un pachet la banca britanică Barclays.
În fine, Kuweitul deține Kuwait Investment Authority, cu 642 de miliarde de dolari sub aripă.
