A fost introdusă o nouă probă la examenul de bacalaureat, după consultările privind legea educației. Ce alte modificări au fost făcute
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-o lună și jumătate de consultări cu privire la noua reformă, Ministerul Educației a primit aproape 1.500 de seturi de propuneri care vizau în jur de 9.000 de modificări. Unele dintre ele au fost deja incluse în noua lege, cum ar fi proba separată la română la examenul de bacalaureat. Școala 9 prezintă cum va arăta examenul de maturitate din 2027 și alte modificări la propunerile inițiale.
Cuprins:
Noul format al examenului de bacalaureat și organizarea examenului de admitere la liceu au provocat cele mai multe discuții în spațiul public. În urma dezbaterilor cu sindicatele din învățământ, ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că a acceptat o serie de propuneri.
Ce probe vor susține elevii la Bac în 2027
Limba și literatura română va fi totuși probă distinctă în cadrul examenului național de bacalaureat. În structura inițială a examenului nu exista o evaluare distinctă la această materie, ceea ce i-a făcut pe profesorii de limba română să se revolte și să explice de ce e important ca absolvenții de liceu să fie totuși evaluați la materia lor.
„Structura probei de limba română va permite evaluarea competențelor specifice, eliminând accentul pus pe învățarea mecanică. Promovarea examenului național de bacalaureat va fi condiționată de obținerea mediei 6, pe baza notelor obținute la proba de limba și literatura română și la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științe socio-umane)”, a explicat ministrul educației, citat de Școala 9.
În ciuda opoziției, ultima probă, E, rămâne facultativă. Aceasta ar fi cea mai grea probă și elevii o vor susține la materiile la care se simt cel mai pregătiți. Potrivit ministerului, această probă va fi luată în calcul de facultăți sau de angajatori. Cu alte cuvinte, dacă un elev e foarte bun la matematică, poate alege să își arate abilitățile susținând această probă și aceasta va fi luată în calcul la admiterea la Facultatea de Matematică. În continuare însă, această prevedere stârnește nemulțumiri.
Într-o scrisoare deschisă semnată de 100 de intelectuali, Sorin Cîmpeanu este întrebat: „Dacă rezultatul la proba facultativă de matematică-informatică, pentru profilul real, se va concretiza într-un certificat, de ce ar alege un elev această probă?”. Întrebarea a rămas fără răspuns. Deocamdată, fiindcă ministrul a spus că a înregistrat cererea semnatarilor și va intra în procesul de analiză ca și celelalte propuneri.
Nu vor fi doar teste-grilă
De asemenea, ministrul a fost întrebat în scrisoarea deschisă dacă „vor exista platforme online și cărți cu teste-grilă similare celor destinate obținerii permisului de conducere?”. Într-o postare anterioară pe pagina sa de Facebook, Cîmpeanu spusese: „A fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator); acest fapt nu înseamnă că toți itemii vor fi de tip grilă! Vor fi și itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc.”
Așadar, noile probe vor fi:
- o probă scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun;
- o probă la limba română;
- două probe de evaluare a competențelor lingvistice pentru două limbi de circulație internațională;
- o probă de evaluare a competențelor digitale, care, la fel până acum, va rezulta într-un nivel de competență;
- o probă scrisă, facultativă, care urmărește evaluarea conținuturilor la disciplinele de specialitate.
Noul bacalaureat ar urma să fie susținut din 2027. Până atunci, va trebui să fie finalizate și planurile-cadru, și programele pentru liceu. Adică cei care intră într-a noua din 2023-2024 vor avea altă programă.
Puteți vedea aici cum se dă bacalaureatul în alte cinci țări europene.
Admiterea la liceu se va susține cu o săptămână înaintea Evaluării naționale în toate colegiile care vor
Până în acest moment rămâne valabilă posibilitatea colegiilor naționale de a organiza examen de admitere pentru a selecta până la 90% dintre elevi, dar acest concurs va fi organizat după susținerea Evaluării naționale, nu înainte, cum era prevăzut inițial.
Îngrijorarea era că nu vor mai vrea absolvenții de gimnaziu să susțină Evaluarea națională dacă ei deja au intrat la liceu. De aici inversarea probelor. În plus, ministrul Sorin Cîmpeanu a precizat într-o conferință de presă că Evaluarea națională va fi o probă obligatorie pentru toți elevii, adică nu va exista posibilitatea pentru cei care s-ar fi gândit la asta să participe doar la examenul de admitere în liceu.
„Elevii absolvenți ai clasei a VIII-a vor susține Evaluarea națională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susținut pe baza programelor școlare, ulterior examenului de Evaluare națională, pe baza unor subiecte elaborate «în afara unității de învățământ» pentru concursul de admitere în colegii”, a menționat Cîmpeanu.
„În afara unității de învățământ” ar putea însemna că vor fi subiecte standard în toate liceele care susțin aceste examene, realizate fie de specialiștii Institutului de Științele Educației, fie de cei din Academia Română, nu de profesorii fiecărui colegiu, care ar fi provocat inechități, potrivit multor voci din sistem. Și corectarea se va face digitalizat, în afara colegiilor.
Practic, după ce se va încheia admiterea prin examen va începe admiterea computerizată, ca până acum, pe baza mediilor de la Evaluarea națională. Acest lucru urmează să se întâmple din 2024.
De asemenea, vor putea organiza aceste examene toate colegiile care decid asta, nu doar cele centenare, așa cum se spunea inițial.
Noua lege oferă și posibilitatea elevilor care au luat premiul întâi la olimpiadele naționale sau premiile I, II și III internaționale să intre la liceu fără examen și fără să dea Evaluarea națională.
Liceele își păstrează profilul. Cu mici excepții...
O altă măsură care a produs scântei a fost cea prin care liceele trebuie să rămână fidele profilului pe care l-au ales inițial. Adică un liceu tehnic nu mai poate avea clase de liceu teoretic. Un director de colegiu tehnic din Negrești, Vaslui, a explicat pentru Școala 9 de ce această măsură îi dezavantajează pe elevii de la sate sau din urbanul mic.
„Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de «Liceu tehnic și profesional» și asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unitățile de învățământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educație al elevilor, vor putea fi justificate și aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepții de la această măsură”, a precizat ministerul.
Vor fi luate în considerare „motive obiective care țin de asigurarea dreptului la educație, dar și de nevoia de continuare, spre exemplu, a susținerii performanței sportive la nivelul unor licee tehnice și profesionale care au înregistrat performanțe în acest domeniu și nu numai.” În conferința de presă, Cîmpeanu a dat chiar exemplul liceului din Negrești, despre care a scris Școala 9, precizând că acesta va putea să se încadreze la categoria excepțiilor fără probleme.
Nu se prelungește perioada de dezbatere publică
În ciuda cererilor de a prelungi perioada de dezbatere publică, Sorin Cîmpeanu a spus că nu intenționează să facă acest lucru. „Ce să facem oare? Să-i ascultăm pe cei 3 sau pe cei 997? Colegii noștri care au solicitat timp suplimentar de dezbatere sunt convins că se vor adresa Parlamentului și că vor obține această extindere a timpului în dezbaterile de la Parlament”, a răspuns ministrul unei întrebări venite din partea jurnaliștilor Edupedu.ro.
Legile ar urma să intre în Parlament în luna septembrie. Nu a fost înaintată o dată exactă, dar oficialii au precizat că se va întâmpla de îndată ce vor analiza toate propunerile venite și le vor integra în pachetul de legi.
