A fost Nicolae Ceaușescu patriot? Răspunsul lui Cristian Tudor Popescu după afirmațiile lui Radu Miruță

Amintim că totul a plecat de la faptul că ministrul USR al Apărării, Radu Miruță, a fost întrebat la Digi24, în emisiunea difuzată pe 25 ianuarie, dacă Nicolae Ceaușescu a fost un patriot. Ministrul nu a dat un răspuns clar. Mai mult, a scos în evidență și aspecte pozitive, pentru care a fost apoi extrem de criticat: „V-am spus argumentul pentru care se încadrează la a fi fost patriot, v-am spus argumente pentru care nu a avut legătură cu patriotismul”. Ulterior, Miruță nu și-a retras afirmațiile, ci doar a susținut că a fost o problemă de comunicare, nu de conținut.

În acest context, Cristian Tudor Popescu a scris: „Ce înseamnă să fii patriot? Nu mă încumet să dau o definiție acestui cuvânt. Știu însă că un om este caracterizat cel mai bine de faptele lui. A fost Ceaușescu patriot? Să vedem. Întâi de toate, a fost un dictator – n-am auzit pe nimeni care să conteste asta. Pe orice dictator nu-l mai încape țara. Modelul lui Ceaușescu a fost Stalin. Dar nu a avut la dispoziție și o URSS, România i-a rămas mică. Prin urmare, a încercat s-o mărească. Teritorii în plus nu avea cum să obțină, deci, s-a apucat să umfle poporul cu pompa”.

El a adăugat că Ceaușescu a interzis avorturile în 1966, susținând că fostul dictator „considera producerea de copii o datorie către stat”. „De fapt, voia un popor mai mare, ca să-și satisfacă megalomania. Femeile au fost tratate ca vitele de prăsilă. Dacă încercau să-și provoace un avort și erau depistate, în caz că nu mureau de septicemie, erau arestate pe loc. Mii de femei și-au pierdut viața sau le-a fost distrusă în acest fel. În anii ’80, au fost obligate să se prezinte la control ginecologic periodic de graviditate. Iar cele necăsătorite, ca și bărbații, plăteau o taxă pe celibat”, a completat gazetarul.

Apoi s-a referit la ministrul USR al Apărării, care a căutat argumente în favoarea ideii că Ceaușescu a fost patriot. „Industrializarea „românească” , îngăimată de tânărul Miruță, ca să-l facă patriot pe Ceaușescu, a fost de inspirație 100% stalinistă. Se baza pe industria grea, „cu pivotul ei, industria constructoare de mașini”. Banii, Ceaușescu i-a împrumutat de la FMI și Banca Mondială. Această operațiune nu a ținut seama de un factor esențial: energia. În URSS, unde rezervele de energie erau, practic, nelimitate, ca indicator pozitiv de performanță pentru o fabrică figura consumul energetic mare! Mai toate utilajele importate sau fabricate în România erau uzate moral ca bilanț energetic, așa că produceau sistematic pierderi”, a susținut gazetarul.

CTP s-a referit și la Casa Poporului, a cărei construcție a început în 1984, în ultimii ani ai dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, a doua cea mai mare clădire administrativă din lume după Pentagonul din SUA. Clădirea gigant, acum Palatul Parlamentului, proiectată de arhitecta Anca Petrescu și finalizată abia după Revoluția din 1989, are peste 1.000 de camere, dar o mare parte nu este folosită.

Cristian Tudor Popescu a afirmat că în „monstruoasa clădire” nu a călcat poporul înainte de 1989, dar acest lucru era firesc, întrucât clădirea nu era finalizată. „În schimb, sute de români au murit sau au fost mutilați în timpul ridicării ei. Unii, îngropați în beton: Ceaușescu a reușit să fie și un supermeșter Manole. 9000 de edificii, între care biserici și spitale, au fost demolate. O parte de istorie a Bucureștilor, cartierul Uranus, a dispărut de pe hartă. În prealabil, Ceaușescu se dotase cu un sceptru, simbol regal, nu prezidențial, și cu atât mai puțin comunist”, a continuat gazetarul.

CTP a mai punctat că Ceaușescu „era un om rău și crud”, deși nu l-a cunoscut niciodată: „Cred asta despre orice ins care practică vânătoarea ca distracție. Și scorniceșteanul o făcea di granda – mistreți și urși fără număr, aduși în bătaia puștii lui, erau executați fără milă. Când trăgea el, trăgea și un sniper, ca nu cumva Tovarășul să rateze”, a comentat el, adăugând că Ceaușescu a ordonat „în decembrie 1989 vânarea protestatarilor cu muniție de război”.

„Un patriot, în opinia mea, trebuie să vorbească Limba Română cât mai bine, să cunoască Istoria, Literatura, Geografia României. Ceaușescu vorbea înspăimântător româna, chiar și citind de pe foi; de Literatură habar n-avea. Istoria era doar un stelaj de voievozi, în centrul căruia se afla El Însuși. Geografia – pronunța „muncipiu Bráila”, cu accentul pe prima silabă și fără „ă”… Șeful statului nu ar fi trecut un examen pentru acordarea cetățeniei române. Dacă toate acestea înseamnă patriotism, atunci, da, Ceaușescu a fost patriot”, a conchis gazetarul.

Fostul dictator Nicolae Ceaușescu a fost executat pe 25 decembrie 1989, la Târgoviște, după un proces sumar. Decizia a fost luată de cei care au preluat puterea după 22 decembrie 1989, printre care fostul președinte Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, numit vicepremier după Revoluție.

Peste 60 la sută dintre români cred că regimul comunist a fost un lucru bun pentru România, că Nicolae Ceaușescu a condus bine țara, iar aproape 50% susțin că înainte de 1989 se trăia mai bine, potrivit celui mai recent sondaj INSCOP pe această temă, realizat în parteneriat cu IICCMER și prezentat în iulie 2025 la Palatul Victoria.

Amintim însă că dictatura din ultimii 10 ani ai comunismului a fost marcată de austeritate severă, izolare internațională și un control tot mai strict al populației. Securitatea lui Ceaușescu supraveghea românii prin informatori și interceptări, iar libertatea de exprimare nu exista. Mai mult, la finalul anilor ’80, pentru a plăti datoria externă, care a fost anunțată de Ceaușescu în primăvara lui 1989, s-au impus raționalizări drastice la alimente și căldură, ceea ce a făcut ca nivelul de trai al populației să scadă enorm.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE