Adrian Coman este într-o relație de 17 ani cu americanul Clai Hamilton. De 9 ani sunt și soți, în urma unei căsătorii oficiate în Bruxelles.
Cuplul Coman-Hamilton este cel care a dat în judecată statul român la CJUE, pentru că nu i-a recunoscut dreptul la reședință lui Clai, instanța europeană dând câștig de cauză cuplului.
Povestea celor doi a făcut înconjurul lumii, ajungând în publicații precum The Guardian sau The New York Times.
În timp ce este apreciat în UE pentru lupta pe care o duce în recunoașterea unor drepturi, statul român nu-i dă nici măcar un pașaport. Motivul scris negru pe alb: e căsătorit cu o persoană de același sex.
Așa se face că Adrian nu mai poate vota și nici nu are drept de ședere în România mai mult de 90 de zile, devenind un străin în țara sa.

Statul român îi refuză lui Adrian Coman dreptul de a vota la prezidențiale, pentru că este căsătorit cu o persoană de același sex! Îndemnat să mintă, el a refuzat — Clai Hamilton și Adrian Coman

La începutul anului, Adrian Coman a solicitat la Consulatul României la New York reînnoirea pașaportului. A completat un formular online, unde s-a declarat căsătorit la întrebarea obligatorie privind statutul civil. După ce a completat formularul, bărbatul de 47 de ani a depus ca anexă o copie a certificatului de căsătorie, de unde rezultă că partenerul său este de același sex.

Recomandări

Casa din Timișoara „naționalizată” de primarul Fritz și locuită de clanul Momiță. Cum au obținut ocupanții strămutarea procesului care vizează evacuarea clădirii

“Pentru că sunteți căsătorit cu o persoană de același sex“

După câteva zile, reprezentanții Consulatului l-au anunțat că Ministerul Afacerilor Externe nu poate procesa cererea lui, întrucât certificatul său de căsătorie nu are corespondent legal în regimul actelor de stare civilă emise de statul român.

Atât timp cât dumneavoastră ați solicitat emiterea unui nou pașaport și ați precizat de bunăvoie faptul că sunteți căsătorit cu o persoană de același sex, autoritățile române nu pot emite un pașaport în aceste condiții.
Răspunsul Consulatului României la New York la solicitarea lui Adrian Coman:

Adrian a cerut explicații atât de la MAE, cât și de la Direcția de Pașapoarte, respectiv Direcția pentru Evidența Persoanelor din cadrul MAI. De la toate instituțiile au venit aceleași răspunsuri:

Statul român nu recunoaște căsătoriile între persoanele de același sex, chiar dacă au fost oficializate în alte țări.
Adrian are însă posibilitatea să nu-și declare statutul civil, pentru că legea nu l-ar obliga să facă asta. De fapt, după cum a verificat Libertatea pe site-ul ghișeul consular, e obligat să declare statutul civil și doar dacă ar fi mințit putea să obțină pașaportul.

Recomandări

Despre moartea moldovenească – ce ne spune recensământul din Republica Moldova

E foarte umilitor și discriminatoriu. Dacă eram căsătorit cu o femeie, nu aș fi avut nici o problemă.

Adrian Coman:

Omul care nu a vrut să mintă

Astfel, singura posibilitate pentru Adrian ca să primească un pașaport ar fi declararea unui statut civil fals, adică necăsătorit. Numai așa, Adrian n-ar mai fi nevoit să prezinte un certificat privind statutul său civil.

“Eram în America când am completat cererea, deci aș fi făcut un fals în acte dacă m-aș fi declarat necăsătorit. Avem un proces cu statul român pentru reședința lui Clai, încă neîncheiat, care e exact despre acest lucru: recunoașterea lui ca soț pentru a primi o reședință în România. N-am cum să mă judec cu statul român pentru această chestiune și, pe de altă parte, să mă declar necăsătorit pentru o altă procedură“, ne-a explicat Adrian situația lui legală fără ieșire.

Recomandări

Constant de inconstanți. Cum s-au sucit cei din PNL, în funcție de propriile interese, în ultimii trei ani

Constituția României, la art. 36, prevede că toți cetățenii români de la vârsta de 18 ani au drept de vot. Excepție fac “debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie“ şi persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Deși Adrian Coman nu face parte din nici una dintre categoriile de mai sus, nu poate vota pentru că singurul său act de identitate care îi intermediază legătura cu instituțiile din România nu mai e valabil.

Persoanele cu domiciliul în străinătate, cum este și cazul lui Adrian, nu pot vota decât cu pașaportul, pentru că nu mai dețin buletin românesc.

În ultimii 30 de ani, Adrian nu a lipsit decât la primele alegeri din 1990. În rest, a fost prezent la toate, indiferent că se afla în România, Belgia – unde a lucrat câțiva ani la Parlamentul European sau SUA – țara de origine a soțului său.

“Sunt mereu conectat cu România. Am părinți și prieteni în România. Țin legătura cu ONG-urile pentru drepturile omului, mai ales ACCEPT, activez într-un partid (USR- n.r.), citesc presa din România, cărți“, ne-a mai spus Adrian.

De altfel, mersul la vot este o practică pe care Adrian și Clai o fac împreună în SUA, țară care le este ca o casă și care îi recunoaște, juridic, în calitate de cuplu.

Mersul la vot este ceva ce facem împreună, ca familie. Cred că m-aș simți foarte dezamăgit și neîndreptățit dacă aș fi privat de acest drept, mai ales dacă mă uit în trecut la cei care au luptat pentru ca eu să am dreptul să votez.
Clai, soțul lui Adrian:

Pe lângă asta, pentru că în America sunt recunoscute căsătoriile gay, cei doi au făcut împrumuturi la bancă în comun, iar Clai beneficiază de asigurarea de sănătate a lui Adrian. “Suntem bucuroși de toate drepturile noastre, dar cred că mai important este că oamenii obișnuiți, cât și autoritățile publice nu ne percep drept diferiți“, a concluzionat Adrian.

Cetățean-musafir în România

În absența unui act de identitate românesc valabil, Adrian intră în România ca un cetățean american. Asta înseamnă că are dreptul la o ședere de maximum 90 de zile.

Când am intrat în România, am fost întrebat câte zile stau, ceea ce este probabil o rutină pentru Poliția de Frontieră, însă ca și cetățean român să intri în țara ta și să fii întrebat cât vei sta este umilitor, este ceva ce m-a durut.
Adrian Coman:

“Mesajul transmis de statul român este că membrii comunității LGBT nu sunt cetățeni cu drepturi depline. Mai grav este că nu ia în calcul repercusiunile asupra demnității umane a acestor persoane și numeroasele drepturi de care îi privează. Atât timp cât nu li se va recunoaște dreptul la viață de familie, ei rămân neprotejați”, spune Teodora Ion Rotaru, directoare executivă ACCEPT.

Revenim la bucătăria dintr-un apartament din Bruxelles. Adrian Coman și Clay Hamilton își trag sufletul pe canapea, după ce au petrecut toată ziua la conferința ILGA, un eveniment care reunește anual zeci de organizații LGBT din toată Europa. Adrian își aranjează părul într-o parte, iar Clay îi spune că seamănă cu actorul american Carry Grant, un superstar al Hollywoodului în Epoca de Aur.

Sigur că ar fi mult mai ușor să mint, să fac ce-mi spune guvernul român, dar până la urmă important este să rămânem cu demnitatea noastră. Eu sunt optimist și cred că e doar o chestiune de timp. Lumea se schimbă, opinia publică se schimbă.
Adrian Coman: