Adrian Secureanu a fost iertat de 11 ani de închisoare. Argumentul judecătorului: „Instanțele trebuie să inspire încredere în primul rând acuzatului”

9 milioane de lei pagubă

Fostul manager al Spitalului Malaxa din București a fost găsit vinovat de Tribunalul București pentru delapidare și luare de mită, după ce el și gruparea de afaceriști coordonată au prejudiciat unitatea medicală cu peste 9 milioane de lei.

Curtea de Apel București a trimis dosarul spre rejudecare pe motiv că judecătorul de la fond a fost lipsit de imparțialitate, deoarece a respins „din scaun” o cerere de recuzare formulată identic cu una care fusese deja respinsă de către un alt complet.

În esență, Curtea de Apel reține că și cea de-a doua cerere trebuie să urmeze aceeași cale: amânarea cauzei pentru ca alți judecători să o soluționeze. Totul pentru a salva „aparențele”, despre care instanța de control judiciar arată că sunt importante.

• „Aparenţele prezintă o anumită importanță, având în vedere încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică (…) și, în primul rând, acuzatului în cadrul unui proces penal (judecătorul trebuie nu doar să fie imparțial, ci, în egală măsură, trebuie să se vadă că este imparțial)”, notează judecătorii.

Ultima faptă a lui Adrian Florin Secureanu este din 23 noiembrie 2016, iar termenul de stingere a răspunderii penale este de 8 ani, astfel că fostul manager al Spitalului Malaxa este rejudecat pentru fapte deja prescrise.

Recuzări pe bandă rulantă în dosarul lui Adrian Secureanu

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 1234/2025 din 4 august 2025 pronunțată de Curtea de Apel București, pentru a vedea cum a reușit Adrian Florin Secureanu să obțină soluția de trimitere spre rejudecare și cum motivează judecătorii reluarea procesului.

• „La data de 27 februarie 2023, inculpatul (Secureanu Florin Adrian – n.r.) a formulat o cerere de recuzare a domnului judecător (Vlad Andriescu – n.r.), în temeiul art. 64 alin. 1 litera f), invocând că prin sentinţa penală (…) în care a stabilit vinovăția inculpatului (Deaconu Gabriel – n.r.), în considerentele hotărârii a reţinut şi vinovăţia sa.
• Prin încheierea din 28.02.2023, un alt complet al Tribunalului Bucureşti a respins cererea de recuzare formulată de inculpatul (Secureanu Florin Adrian – n.r.).
• Ulterior şi inculpatul (Ioniță Cristian – n.r.) a formulat o cerere de recuzare, invocând prevederile art. 64 alin. 1 litera f), arătând că (…), inculpatul (Deaconu Gabriel – n.r.) a fost condamnat de acelaşi judecător pentru fapte care se află în concurs caracterizat cu cele pentru care a fost sesizată instanţa de judecată în prezenta cauză.
• A invocat că preşedintele completului s-a antepronunţat în condiţiile în care învinuirea pe care judecătorul a analizat-o sub aspectul existenţei faptei, a identităţii persoanei care a săvârşit-o şi a răspunderii penale se referă la inculpatul (Ioniță Cristian – n.r.). Totodată, a mai arătat că toate cererile de probe i-au fost respinse, aspect ce îi conturează temerea că judecătorul recuzat are deja o opinie formată cu privire la acuzaţiile aduse prin rechizitoriu.
• La termenul de judecată din data de 20 martie 2023 a fost pusă în discuţie, în faţa aceluiaşi complet, cererea de recuzare formulată de inculpatul (Ioniță Cristian – n.r.) şi, deşi atât reprezentantul Ministerului Public cât şi părţile au solicitat să fie amânată cauza pentru a fi soluţionată cererea de un alt complet de judecată al Tribunalului Bucureşti, preşedintele completului a respins-o, apreciind că sunt incidente dispoziţiile art. 67 alin. 5 Cod procedură penală (n.r. – cerere de recuzare identică cu una deja respinsă)”, se arată în documentul citat.

Motivarea: „Judecătorul nu s-a abținut, deși a condamnat alt inculpat”

Curtea de Apel București a considerat „lipsă de imparțialitate” faptul că judecătorul fondului a respins pe loc, ca inadmisibilă, cererea de recuzare formulată de Cristian Ioniță, întemeiată în drept identic cu cea a lui Adrian Secureanu, care fusese deja respinsă de un alt complet.

În aceeași logică, dacă dosarul ar fi avut 25 de inculpați în loc de 4 și toți l-ar fi recuzat pe judecător pentru același motiv, cauza trebuia amânată de fiecare dată, iar cererile trebuiau trimise spre soluționare către un alt complet.

• „Curtea constată că cele două cereri de recuzare au fost formulate de inculpaţi diferiţi şi sunt prezentate și motive particulare în a doua cerere, cea formulată de inculpatul (Ioniță Cristian – n.r.).
• Astfel, observă Curtea că inculpatul (Deaconu Gabriel – n.r.), condamnat prin sentinţa penală din 2018 (disjuns din prezenta cauză), a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracțiunea de spălare de bani (…) reţinându-se că a înlesnit activitatea inculpatului (Ioniță Cristian – n.r.).
• În aceste condiţii, Curtea apreciază că cererea de recuzare formulată de inculpatul (Ioniță Cristian – n.r.) ar fi trebuit soluţionată de un alt complet de judecată, conform dispoziţiilor legale.
• Faptul că anterior a fost respinsă cererea de recuzare formulată de un alt inculpat (Secureanu Florin Adrian – n.r.), care are o altă situaţie juridică, nu poate conduce la respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de recuzare formulată de inculpatul (Ioniță Cristian – n.r.). (…)
• În acest context, analizând cu prioritate cererea apelanţilor de la termenul din 16 iunie 2025, (…) instanţa de control judiciar reţine că judecătorul fondului nu s-a abținut, deși a judecat și a condamnat un alt inculpat (Deaconu Gabriel – n.r.), care a fost trimis în judecată prin acelaşi rechizitoriu, făcând referiri în hotărârea pronunțată inclusiv la situația apelanților inculpați. (…)
• În condiţiile în care inculpatul (Deaconu Gabriel – n.r.) a fost trimis în judecată în calitate de complice la activitatea inculpatului (Ioniță Cristian – n.r.), fiind condamnat la pedeapsa închisorii în cuantum de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la spălare de bani, este evident că menţiunile din sentinţa penală (…)  în sensul că  «inculpatul şi-a adus propriul aport, înlesnind astfel şi ajutând alte persoane în comiterea propriilor fapte» se referă la ceilalţi inculpaţi, faţă de care cauza a fost disjunsă, respectiv (Ioniță Cristian, Secureanu Florin Adrian şi Mesner Mihai – n.r.).
• Toate aceste menţiuni din sentinta (de condamnare a lui Deaconu Gabriel – n.r) cu privire la «alte persoane» este evident că se referă la ceilalţi trei inculpaţi pentru care cauza a fost disjunsă, respectiv la inculpaţii (Ioniță Cristian, Secureanu Florin Adrian şi Mesner Mihai – n.r.), născând dubii cu privire la imparțialitatea domnului judecător (Vlad Andriescu – n.r.), care a pronunţat şi hotărârea ce face obiectul prezentului apel”, se arată în hotărârea Curții de Apel București.

Curtea: Instanțele trebuie să inspire încredere în primul rând inculpatului

Teoretizând importanța imparțialității judecătorului în procesul penal, Curtea de Apel București a scris negru pe alb că instanța trebuie să inspire încredere „în primul rând inculpatului”, în acest caz lui Adrian Florin Secureanu, care a delapidat peste două milioane de lei de la Spitalul Malaxa.

• „Imparțialitatea presupune lipsa oricărei prejudecăți sau idei preconcepute cu privire la soluția ce trebuie pronunțată în cadrul unui proces și privește pe fiecare membru al completului de judecată.
• Aparenţele prezintă o anumită importanță, având în vedere încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică (…) și, în primul rând, acuzatului în cadrul unui proces penal (judecătorul trebuie nu doar să fie imparțial, ci, în egală măsură, trebuie să se vadă că este imparțial).
• Astfel, trebuie determinat dacă anumite fapte sau împrejurări pot ridica dubii legitime cu privire la lipsa de imparțialitate a instanței, dacă temerile unei persoane cu privire la imparțialitatea instanței sunt în mod obiective justificate.
• Curtea Europeană a explicat că există două aspecte ale cerinţei de imparţialitate.
• În primul rând, instanţa trebuie să fie imparţială din punct de vedere subiectiv, adică niciun membru al instanţei nu ar trebui să aibă prejudecăţi sau să fie părtinitor. Imparţialitatea personală trebuie prezumată, cu excepţia cazului în care există dovezi ce indică contrariul.
• În al doilea rând, instanţa trebuie să fie imparţială şi din punct de vedere obiectiv, adică trebuie să ofere garanţii suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privinţă. 
• Potrivit acestui test, trebuie stabilit dacă, indiferent de conduita personală a judecătorului, există fapte verificabile ce pot da naştere la îndoieli cu privire la Imparţialitatea sa.
• În această privinţă, chiar şi aparenţele sunt importante. Ceea ce este în joc e încrederea pe care instanţele dintr-o societate democratică trebuie să o inspire populaţiei, inclusiv acuzatului. În mod corespunzător, orice judecător cu privire la care există un motiv legitim privind lipsa de imparţialitate trebuie să se abţină de la judecată”, se mai arată în documentul citat.

Adrian Secureanu, nabab pe banii spitalului și ai firmelor pe care le agrea

Pe data de 15 noiembrie 2024, Tribunalul București l-a condamnat pe Adrian Florin Secureanu la 11 ani de închisoare pentru luare de mită și delapidare, pentru următoarele motive:

• „Inculpatul (Secureanu – n.r.) s-a folosit de împrejurarea că unitatea spitalicească al cărei manager era avea o activitate amplă, cu un număr semnificativ de angajați și un buget pe măsură, putând astfel disimula operațiunile nereale printre numărul mare de operațiuni reale care se desfășurau efectiv.
• Cumulat, în intervalul 4.05.2009 – 23.11.2016 au fost întocmite un număr total de 1.106 facturi fictive și 1.126 de chitanțe fictive, în valoare totală de 1.944.537 de lei, corespunzător sumelor de bani delapidate de inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.)
• Inculpatul (Secureanu – n.r.) și-a însușit suma totală de 39.500 de lei din patrimoniul Spitalului Malaxa în modalitatea decontării din fondurile acestuia a contravalorii unor bijuterii din aur pe care le-a achiziționat pentru sine și pentru apropiații săi de la Yarouse Jewelery, dar pe care le-a decontat, prin intermediul spitalului, ca fiind niște servicii de curățare instrumentar medical. Aceste servicii erau fictive, firma Yarouse necurățând în favoarea spitalului nici un instrumentar medical, neavând acest obiect de activitate (…).
•  În privința infracțiunii de delapidare în formă continuată pe relația cu Borealy Gifts constatăm că în intervalul 2.05.2011 – 14.11.2016 a fost generat un prejudiciu total în cuantum de 545.150 de lei, bani însușiți de către inculpatul (Secureanu – n.r.) din patrimoniul spitalului (…) cu justificarea prestării de către această societate de servicii fictive în domeniul IT.
• În realitate, cei 545.150 de lei au reprezentat contravaloarea unor coșuri de cadouri pe care inculpatul (Secureanu – n.r.) le-a achiziționat pentru sine și apropiații săi. Operațiunile sunt fictive întrucât această societate avea ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul prin intermediul caselor de comerț sau prin internet, și nu prestări de servicii IT.
• În privința infracțiunii de delapidare în formă continuată pe relația cu societatea Forever Danisim, tribunalul reține că în perioada 14.1.2010 – 28.2.2012, inculpatul (Secureanu – n.r.) și-a însușit suma de 433.002 lei din patrimoniul spitalului (…) cu justificarea prestării de către această societate a unor servicii în domeniul IT, servicii care nu au fost prestate niciodată, în realitate, cei 433.002 lei reprezentând contravaloarea unor bunuri și foloase, respectiv coșuri de cadouri, materiale de construcții, un autoturism tip limuzină marca Hoover, dar și sume de bani de care inculpatul a beneficiat în interes propriu.(…)
• În privința infracțiunii de luare de mită, tribunalul reține că în perioada 20.5.2011 – 24.11.2016, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul (Secureanu – n.r.) a pretins reprezentantului societății Noventis Internațional (societate care avea calitatea de furnizor de consumabile al spitalului) suportarea contravalorii unor servicii turistice efectuate în țară și în străinătate de către inculpatul (Secureanu – n.r.) și diverse alte persoane, cunoscuți sau apropiați ai inculpatului.
• În acest mod, societatea Noventis a achitat agenției de turism Marshal Turism suma de 1.279.402 lei, inclusiv TVA, pentru un număr de 754 de prestări servicii de turism, toate acestea cu scopul menținerii relațiilor contractuale cu Spitalul Malaxa”, notează judecătorul Vlad Andriescu în hotărârea de condamnare.

Medicul balneolog Adrian Florin Secureanu, fost manager al Spitalului Malaxa din București, a fost eliberat condiționat pe 29 ianuarie 2025, după ce a executat jumătate din pedeapsa de 3 ani și 8 luni de închisoare la care a fost condamnat într-un alt dosar, pentru abuz în serviciu.

Foto: Ionuț Mureșan

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro