Revoltă la Bruxelles, după ce Ucraina a cerut zeci de miliarde de euro în plus: „Parcă udăm deșertul”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În timp ce Uniunea Europeană începe să vireze pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro convenit pentru a sprijini Kievul până la sfârșitul anului 2027, Ucraina solicită deja o suplimentare masivă, de ordinul zecilor de miliarde de euro. Aflată sub o presiune bugetară uriașă și în fața unei opinii publice europene tot mai reticente la noi sacrificii financiare, Europa caută cu disperare soluții, relatează Le Monde.
Cuprins:
Situația critică forțează Bruxelles-ul să redeschidă dosarul extrem de sensibil al utilizării celor 210 miliarde de euro din activele publice rusești imobilizate pe pământ european.
Reuniunea de marți, 29 septembrie, desfășurată la sediul Comisiei Europene de la Bruxelles, a adunat la aceeași masă principalii donatori internaționali ai Ucrainei: reprezentanți ai Uniunii Europene, ai statelor din grupul G7, delegați din Norvegia și Coreea de Sud, precum și oficiali ai Fondului Monetar Internațional (FMI). Misiunea delegației ucrainene a fost evaluarea priorităților și justificarea noilor cereri de fonduri.
Gaura bugetară de la Kiev: De ce nu mai ajung ajutoarele stabilite
Pledând pentru suplimentarea ajutorului financiar, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a luat prin surprindere partenerii occidentali încă din data de 24 august, când a avertizat că doar pentru acoperirea deficitului bugetar din anul 2026 există o „gaură” neacoperită de 27 de miliarde de dolari (aproximativ 23 de miliarde de euro).
Prezent la Bruxelles, ministrul ucrainean al Finanțelor, Sergii Marchenko, a explicat în cadrul unei conferințe organizate de think-tank-ul European Policy Centre că, deși s-au găsit soluții pentru reducerea deficitului pe termen scurt, nevoile pentru anul 2027 rămân colosale.
Ucraina susține că are nevoie de încă 69 de miliarde de euro: 40 de miliarde destinate exclusiv cheltuielilor militare și 29 de miliarde de euro pentru menținerea în funcțiune a serviciilor de bază ale statului.
Calculul depășește deja toate promisiunile bilaterale și cele 90 de miliarde de euro pe care cei 27 de membri UE plănuiau să le împrumute colectiv pentru intervalul 2026-2027, sume împărțite în mod egal între înarmare și sprijinirea bugetului civil.
Deși Bruxelles-ul a eliberat deja o tranșă de 15 miliarde de euro la mijlocul lunii septembrie pentru achiziții militare, atacurile rusești tot mai intense au paralizat capacitatea de colectare a taxelor la Kiev, iar blocada moscovită asupra exporturilor de cereale prin Marea Neagră a prăbușit veniturile agricole cu 60%.
Oboseală diplomatică și obstacole politice în capitalele europene
Suma totală oferită de UE și statele membre de la începutul invaziei ruse din februarie 2022 până în prezent se apropie de 225 de miliarde de euro, după cum a reamintit Marta Kos, comisarul european pentru extindere.
Cu toate acestea, noua cerere de suplimentare stârnește iritare la Bruxelles. „Avem uneori senzația că parcă udăm deșertul”, a mărturisit, sub protecția anonimatului, un diplomat european, rezumând starea de spirit din culise.
Contextul politic european este extrem de complicat. Statele membre negociază în prezent viitorul buget multianual al Uniunii, unde este prevăzut un plic de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în perioada 2028-2034.
Cu toate acestea, Germania și statele aliat-„frugale” fac presiuni severe pentru reducerea cheltuielilor europene cu câteva sute de miliarde de euro, făcând aprobatul unor noi ajutoare directe un obiectiv aproape imposibil.
În plus, calendarul electoral pune presiune pe mai mulți lideri europeni. Până în 2027, în țări precum Franța, Spania, Polonia sau Italia vor avea loc alegeri naționale cruciale.
În Franța, Marine Le Pen, colega de partid a candidatului dat favorit în sondaje, a anunțat deja că va opri complet ajutorul financiar acordat Kievului în cazul unei victorii electorale.
Pe de altă parte, Comisia Europeană condiționează deblocarea celor 15 miliarde de euro destinate funcționării statului ucrainean de adoptarea unor reforme stricte anticorupție.
Oficialii europeni insistă ca Rada de la Kiev să voteze pachetul legislativ convenit, în timp ce ministrul Marchenko avertizează că cerințele europene privind introducerea de noi taxe pot sufoca definitiv companiile ucrainene deja grav afectate de război.
Comoara din seifurile europene: Opțiunea celor 210 miliarde de euro din activele rusești
În căutarea unor pârghii financiare rapide, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sugerat utilizarea celor 20 de miliarde de euro rămase neafectate din împrumutul de 150 de miliarde de euro contractat inițial pentru reînarmarea Europei.
Suma ar putea finanța de urgență achiziția de drone și sisteme de interceptare pentru Ucraina, dar necesită garantarea rambursării de către statele membre - o opțiune greu de acceptat la Berlin sau Paris.
În acest peisaj financiar blocat, privirile tuturor se îndreaptă din nou către cele 210 miliarde de euro reprezentând activele publice rusești imobilizate în băncile din Europa, dintre care 180 de miliarde de euro sunt depozitate la casa de compensare Euroclear din Belgia.
Promovată intens de Germania, condusă de cancelarul Friedrich Merz, dar și de state precum Suedia sau Țările de Jos, opțiunea confiscării sau utilizării directe a garanțiilor oferite de aceste fonduri se lovește de opoziția îndârjită a Belgiei, care se teme de consecințe juridice și destabilizarea piețelor financiare.
Deși Comisia Europeană nu a găsit încă o formulă juridică imbatabilă pentru a ocoli opoziția Bruxelles-ului național, experții avertizează că timpul se scurge.
Fabian Zuleeg, directorul European Policy Centre, punctează că până și utilizarea fondurilor rusești ar fi doar o soluție temporară în fața unor nevoi colosale care vor continua pe toată durata războiului și în procesul ulterior de reconstrucție a țării.
Discuțiile decisive privind viitorul finanțării Ucrainei urmează să aibă loc la Consiliul miniștrilor de finanțe din 9 octombrie și la summitul liderilor europeni din mijlocul lunii octombrie.
