În acest an, din 9 mai până în 25 octombrie au fost înregistrate 64 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, dintre care 38 au fost confirmate la bărbați și 26 de femei. De asemenea, 35 de cazuri au fost înregistrate în orașe și 29 în sate.
În ultimele șase luni au murit 13 persoane din cauza infecției cu West Nile, 6 din București și câte unu din Buzău, Brăila, Olt, Ialomița, Dâmbovița, Giurgiu și Teleorman, potrivit datelor de la Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.
Cele mai multe cazuri de infecție cu virus West Nile au fost înregistrate în București – 16, urmat de Giurgiu – 9 cazuri, Brăila și Ilfov – câte 5, Teleorman, Vrancea – câte 4, Constanța, Dâmbovița – 3, Buzău, Olt, Mureș – câte 2, Bacău, Galați, Hunedoara, Ialomița, Prahova, Sibiu, Călărași, Iași și Neamț – câte un caz.
Cele mai multe dintre îmbolnăviri au fost înregistrate la grupele de vârstă 60-69 de ani și 70-79 de ani.
Probabilitatea ca o persoană să se îmbolnăvească de la o singură înțepătură de țânțar este redusă. Riscul de îmbolnăvire severă și deces este cel mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau care au imunitate scăzută.
Manifestările infecției cu virusul West Nile sunt diverse, de la cele asemănătoare unei simple răceli, până la semne de meningo-encefalită. Semnele de alarmă care impun prezentarea la medic sunt: febra ridicată, însoțită de durere de cap intensă, vărsături, stare generală alterată și sensibilitate crescută la lumină, a declarat, pentru Libertatea, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, Adriana Pistol.
Specialiștii spun că virusul care a curmat deja viața a 13 oameni este mai virulent în ultimii doi ani. Rata de fatalitate a depășit-o de aproape patru ori pe cea din 2016, ajungând la 31,8 %.
În general, în România au fost epidemii atunci când au intrat alte tulpini de West Nile. Istoric, au fost epidemii în 1996, 2010 și 2016. Prima epidemie mare a fost în 1996, când a fost o tulpină venită din Africa și care circula în Europa, Orientul Mijlociu, Australia și America. A doua epidemie a fost în 2010, când a apărut o altă tulpină – ”Volvograd” -, care a intrat în Europa din 2004. În 2010 au fost epidemii în România și în Grecia. În 2016 a fost a treia epidemie, cauzată de tulpina care a circulat în Grecia în 2010, fiind mai virulentă, adică determină mai multe îmbolnăviri și mai multe decese. 20% rata de fatalitate din 2016 este dublu față de ceea ce spune literatura de specialitate. În 2017 este și mai mult, și este aceeași tulpină din 2016.
Citește și:
VIDEO | Cazul ”ploşniţe în Căminul LEU”, etapa confruntării. Administratorul îl acuză pe student că el a adus paraziții
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro