Autoritățile române s-au chinuit aproape 20 de ani să expulzeze un irakian suspectat de legături cu gruparea teroristă Al-Qaida

Documente secrete emise de SRI

Al Dulaimi Jamal Asy a fost depistat în 17 martie 2025 fără document de călătorie asupra sa, în ședere ilegală în România. Documente secrete emise de SRI arată că acesta reprezintă un pericol pentru securitatea națională. 

Pe 17 noiembrie 2025, Curtea de Apel București a validat decizia de expulzare din țară, cu interdicția de a mai intra în Uniunea Europeană pe o perioadă de 5 ani. Până în 2024, când și-a schimbat numele, irakianul s-a numit Asy Jamal A. 

Pe parcursul șederii în România, acesta a fost implicat în mai multe firme, care au fost, între timp, desființate. Monitorizat de SRI, a fost identificat, la un moment dat, ca având legături de afaceri cu un alt irakian implicat activ în activitatea Al Qaida. Fratele acestuia coordona, din România, o celulă a rețelei teroriste.

Al Dulaimi Jamal Asy a intrat pentru prima dată în țară în 5 septembrie 2006, în baza unei vizei de lungă şedere în scop de activități comerciale, cu drept de ședere 90 de zile şi o singură intrare. Ulterior, acesta a obținut un permis de ședere, tot în scopul derulării unor activități comerciale, cu valabilitatea în perioada 22 septembrie 2006 – 21 septembrie 2007. 

În 6 iunie 2007, i-a fost revocat dreptul de ședere temporară în scop de activități comerciale, pentru nerespectarea scopului, fiind emisă o decizie de returnare, cu termen de plecare voluntară în 30 de zile. 

Irakianul a solicitat apoi protecția internațională a statului român, care i-a fost aprobată și i s-a acordat statutul de refugiat. În 2020, a solicitat de două ori acordarea dreptului de ședere pe termen lung, dar ambele cereri i-au fost respinse.

Expulzare anulată din cauza pandemiei

„Ca urmare a informării de către instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale, că numitul Al Dulaimi Jamal Asy reprezintă un pericol la adresa securității naționale, la data de 7 iulie 2021, instituţia pârâtă a inițiat o procedură de reanalizare a situaţiei străinului având drept scop stabilirea necesității menținerii, încetării sau anulării formei de protecție de care beneficia respectivul. 

Acesta a fost informat cu privire la acest aspect, precum și în legătură cu necesitatea susținerii unui interviu în vederea clarificării situației sale, ţinând cont de datele și informațiile existente cu privire la conduita sa, după obţinerea formei de protecție internațională”, se precizează în hotărârea instanței. 

În 14 iulie 2021, polițiștii din cadrul Direcţiei Azil şi Integrare i-au anulat străinului statutul de refugiat, în procedură accelerată. Contestația irakianului a fost respinsă de instanță, dar nu a fost expulzat pentru că a formulat o cerere de acordare a tolerării. Și această solicitare a fost respinsă. 

A fost reținut în decembrie 2021, când a fost emisă și o decizie de returnare sub escortă, în termen de 24 de ore. Din cauza pandemiei, expulzarea irakianului nu a putut fi pusă în practică, motiv pentru care un procuror a dispus luarea în custodie publică a cetăţeanului irakian, acesta fiind introdus în Centrul Otopeni pentru o perioadă de 30 de zile. 

Măsura a fost prelungită pentru o perioada de 4 luni, până la data de 25 mai 2022. Bărbatul a continuat bătălia juridică cu statul român și a obținut, în 2022, un nou statut de tolerare în țară, prelungit succesiv până în luna iulie 2024.

Și-a schimbat numele în România

În luna mai 2024, irakianul a comunicat Direcţiei pentru imigrări a Municipiului București schimbarea numelui, din Asy Jamal A, în Al Dulaimi Jamal Asy, fapt atestat de Ambasada Republicii Irak la București, prin emiterea unui nou pașaport. Sub noua identitate, cetățeanul străin a solicitat accesul la o nouă procedură de azil, care i-a fost respinsă. 

Ulterior a cerut prelungirea dreptului de şedere temporară în calitate de membru de familie cetăţean străin, fiind căsătorit cu o cetățeană irakiană care deține un permis de şedere pe termen lung, valabil până în 2029. Și această cerere a fost respinsă, fiind depistat, în martie 2025, că nu avea drept de ședere legală în România. Toate aceste formalități birocratice care s-au întins pe o perioadă de aproape 20 de ani au fost finalizate în 17 noiembrie 2025. 

În adresa de expulzare transmisă acestuia au fost reținute motive care se referă la apărarea și securitatea națională, catalogate drept „strict secret”. Irakianul a respins acuzația că face parte dintr-o organizație teroristă, dar judecătorul a menționat că „pericolul pentru securitatea națională subzistă indiferent de apartenența la o asemenea organizație”. 

„Informaţiile clasificate furnizate de Serviciul Român de Informaţii în legătură cu activităţi din spectrul art. 3 din Legea nr. 51/1991 constituie probă în cauza de faţă, necondiţionată de apartenența reclamantului la o organizație teroristă. Informaţiile furnizate de organele abilitate nu reprezintă simple suspiciuni, ci au o bază factuală concretă întemeiată pe activităţile desfăşurate de reclamant”, a mai menționat magistratul care i-a respins cererea de anulare a deciziei de expulzare din țară.

Fratele irakianului, condamnat pentru terorism

Fratele lui Al Dulaimi Jamal Asy, Mohamad Al Dulaimi, a fost declarat indezirabil și expulzat din România, în 2006. „În baza informaţiilor obţinute, Serviciul Român de Informaţii a sesizat autorităţile competente, astfel încât Mohamad Al Dulaimi a fost declarat persoană indezirabilă în România pentru o perioadă de 15 ani şi îndepărtat de pe teritoriul naţional la data de 28 iulie 2006. (…) 

Mohamad Al Dulaimi s-a aflat în atenţia Serviciului Român de Informaţii, ca urmare a suspiciunilor că prin intermediul reţelei de migraţie ilegală pe care o coordona a introdus în România peste 200 de cetăţeni irakieni. Cinci dintre aceştia erau persoane cercetate penal în alte state pentru săvârşirea de acte de terorism în numele organizaţiei Al-Qaida din Irak, cărora respectivul le-a facilitat stabilirea în România”, transmitea Serviciul Român de Informații, la momentul respectiv. 

Ulterior, Mohamad Al Dulaimi a revenit în România, folosindu-se de două identități false, reușind să pună la punct o vastă rețea de migrație ilegală și de preluare a unor companii românești cu datorii fie la stat, fie către terți. Aceștia practicau comisioane cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

„Începând cu anul 2007, Serviciul Român de Informații a inițiat cooperarea cu Direcția de investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în dosarele penale instrumentate pentru infracțiuni de migrație ilegală, în care a fost deja condamnat definitiv la executarea unor pedepse privative de libertate, respectiv terorism, pentru care procurorii DIICOT au finalizat urmărirea și au sesizat instanța de judecată cu rechizitoriu”, au mai susținut cei de la SRI, în 2011. În 2014, Mohamad Al Dulaimi a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru facilitarea intrării în România a unor persoane acuzate de terorism în alte state.

Foto ilustrativ: Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro