Alegeri în Franța. Diplomația franceză se pregătește pentru un viitor turbulent în relațiile cu UE și în abordarea războiului din Ucraina

Președintele Emmanuel Macron, principalul responsabil de politica externă a Franței, a declarat că îşi va continua mandatul prezidenţial până la final, în 2027, dar viziunea acestuia va fi contrată în mod clar de șeful RN, Joan Bardella, care se va lupta pentru întâietatea de a vorbi în numele Franţei.

Marine Le Pen își dorește majoritatea absolută

„Vom câştiga majoritatea absolută”, a declarat Marine Le Pen, liderul de facto al RN, într-un interviu acordat unui ziar miercuri, prezicând că Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, va fi prim-ministru. Partidul lui Le Pen are un program economic foarte costisitor şi încearcă să reducă imigraţia.

Cu toate acestea, sistemul electoral poate face dificilă estimarea exactă a distribuţiei celor 577 de mandate din Adunarea Naţională, camera inferioară a Parlamentului francez.

Sondajele de opinie arată un un avans confortabil pentru RN, de 33-36% în intențiile de vot, urmat de o coaliţie de stânga asamblată în grabă, Noul Front Popular, creditată cu 28-31%, şi alianţa centristă a lui Macron, cu 20-23%.

Un calcul complicat

Modul în care cifrele sondajelor se vor traduce în mandate în Adunarea Naţională este greu de anticipat, din cauza felului în care se desfăşoară alegerile, explică Vincent Martigny, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Nisa şi la Şcoala Politehnică.

Candidaţii pot fi aleşi în turul întâi dacă obţin majoritatea absolută a voturilor în circumscripţia lor, dar acest lucru se întâmplă rar. În majoritatea circumscripţiilor va fi nevoie de turul doi, la care să participe toţi candidaţii care au primit voturi de la cel puţin 12,5% din alegătorii înregistraţi. Câştigă cel care obţine cel mai mare scor.

Timp de decenii, pe măsură ce extrema dreaptă câştiga popularitate, alegătorii şi partidele care i se împotriveau se uneau ori de câte ori se apropia de puterea naţională, dar acest lucru s-ar putea să nu mai fie valabil de această dată, notează Reuters. Așadar, rezultatul final al alegerilor din Franța va fi cunoscut abia după turul doi, pe 7 iulie.

O posibilă „coabitare” dificilă, mai ales în chestiuni externe

Analiștii politici estimează că Franța va intra într-o perioadă de „coabitare”, cu un președinte și un guvern proveniți din tabere diferite. În istoria sa postbelică, Franţa a avut trei perioade de acest tip, dar niciuna cu tabere cu viziuni atât de divergente la conducerea statului.

Joan Bardella a promis deja că îl va contesta pe Emmanuel Macron în chestiunile de afaceri externe. În cazul punerii în practică a acestei promisiuni, Parisul ar putea trece de la statutul de pilon al UE la cel de ghimpe în coasta acesteia, cerând o reducere a contribuţiei franceze la bugetul UE, intrând în conflict cu Bruxellesul pe tema posturilor în cadrul Comisiei Europene şi revenind asupra apelurilor lui Macron pentru o mai mare unitate a UE şi asertivitate în domeniul apărării.

O victorie clară a RN ar aduce, de asemenea, incertitudine cu privire la poziţia Franţei faţă de agresiunea militară rusă din Ucraina. De-a lungul timpului, Marine Le Pen a făcut numeroase declarații proruseşti. Deși RN spune acum că ar ajuta Ucraina să se apere împotriva invadatorilor ruşi, totuși a stabilit şi linii roşii, cum ar fi refuzul de a furniza rachete cu rază lungă de acţiune.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE