Noi contra voastră: Alegerile care împart românii în două tabere. „Celălalt să moară în chinuri, dacă se poate”

O societate fără nuanțe de gri: „noi” și „ei”

Calea de mijloc a dispărut în momentul în care în turul doi al alegerilor prezidențiale au intrat George Simion, cu 40,96% din voturi, și Nicușor Dan, cu 20,99% din voturi.

Membri ai aceleiași familii se ceartă între ei, în timp ce fiecare tabără folosește tot ce are la îndemână pentru a-și antagoniza dușmanul.

Alegerile recente au scos la suprafață un tipar care nu mai poate fi ignorat: votul nu mai este despre soluții, ci despre emoții, apartenență și mai ales excludere. 

Sociologul Gelu Duminică descrie acest fenomen drept o expresie profundă a unei identități colective construite pe antagonism.

„Așa am fost dintotdeauna.. Inclusiv în imn, noi vorbim de barbarii de tirani, cine sunt tiranii? Ceilalți. Din păcate, da, avem povestea asta de antagonizare. Votul împotrivă, dorința ca celălalt să moară în chinuri, dacă se poate, ne dă o anumită satisfacție irațională. Dar asta am sădit”, a explicat sociologul Gelu Duminică pentru Libertatea, subliniind cum acest tip de gândire antagonică e parte din cultura noastră socială.

Românii, spune sociologul, au fost învățați să vadă lumea în alb și negru, încă din poveștile copilăriei, în care „veneticii, spânii sau omul negru” nu erau buni, „întotdeauna erau răi și de neîncredere”.

Recomandări

Zonele din România cele mai expuse la inundații. Va exista un climat diferit în 50-100 de ani

O identitate națională construită pe „mituri de superioritate”

Iar asta se răsfrânge și în comportamentul politic, mai ales că nu au fost adresate de lideri politici, civili, religioși.

„În sociologie, s-a întâmplat ca ele să devină element cultural, prin cultură înțelegând tot ce se transmită non-genetic. Dihonia asta, alteritatea la noi a fost văzută mai degrabă ca o chestiune în care celălalt este inferior.”, explică socilogul.

Identitatea românească, explică Gelu Duminică, este una construită pe mituri și superioritate imaginară.

„Suntem grădina Maicii Domnului, poarta creștinătății, n-am vrut niciodată răul nimănui. Cu toate că toate teoriile astea pot fi chestionate și discutate. Nu mai suntem doar daci și romani… mai suntem și ostrogoți, huni, romi, slavi, tătari.”

Recomandări

Elena, o româncă din Irlanda de Nord, trăiește în teroare, cu valiza la ușă și luminile stinse pe timp de noapte: „Vor să mă facă să fug”

Suntem o țară relativ nouă, cu o identitate relativ nouă. Încă ne negociem identitatea.

„În momentul de față, ceea ce vedem este o negociere a identității naționale între una suveranistă, de tipul ‘noi suntem grădina Maicii Domnului’, și una globalistă, deschisă către Uniunea Europeană. Nici măcar nu e o discuție nouă, și în 1848 aveam aceeași discuție.”, spune Gelu Duminică.

La rândul său, Robert Santa, cercetător șef Rethink spune că în spatele naționalismului românesc, stă o emoție profundă de frustrare și neîncredere.

„Naționalismul din România are un oarecare victimism interiorizat și o predilecție spre a vedea conspirații. Fundamentul său este nostalgo-victimism – nostalgia de un trecut care n-a existat și percepția că alții vor răul.”, a explicat Robert Santa, pentru Libertatea.

Recomandări

Ultimele calcule pentru noul Guvern: propunerea PNL care a făcut șah mat PSD. Cine se încălzește pentru ministere

Social media amplifică ruptura din societate

Astăzi, rețelele de socializare joacă un rol-cheie în adâncirea fisurilor: „Rețelele de socializare reduc foarte mult discursul public și îl pun în zona emoțiilor. Îl scot din zona realității și îl duc într-o zonă emoțională.”

Algoritmii, personalizează experiențele până la izolare: „Social media e gândită să-ți arate chestii care îți plac deja. E un tool de marketing, nu un tool de comunicare politică”, a precizat Robert Santa, cercetător-șef la Rethink Romania. 

Algoritmii te cufundă în acest tip de discurs până ajungi să te radicalizezi.

„În trecut, dezbaterile erau mult mai constructive, simple și la nivelul întregii societăți, pentru care erau mult mai orientate despre soluții. Acum sunt orientate spre a fierbe în ciorba aia de furie.”, mai arată Robert Santa.

Rezultatul? „Oamenii tind să izoleze în lumea lor” , accentuând radicalizarea și pierderea contactului cu opinii divergente.

„Acum toată lumea e în bula ei”, adaugă Santa. 

„Politicienii tind să ia măsuri din spectrul lor tot mai limitat ideologic, iar populația e focusată pe tot felul de chestii marginale. Nimic nu merge, toată lumea se înfurie și în loc să reacționeze rațional, merg pe zona emoțională, care e neproductivă.”, mai spune cercetătorul șef Rethink.

Există extrem de multe dovezi, în multe domenii care arată că social media ar putea să aibă un efect distructiv asupra societății.

Etichetele devin arme

În acest climat, etichetele devin arme de ambele părți. Ura este amplificată de social media, iar retorica devine extremistă.

„În această campanie, până astăzi, joi, noi nu am avut un mesaj clar adresat de cei doi candidați, public, față de fiecare dintre alte minorități, alea 19 recunoscute de constituție. Ca și cum ei n-ar fi români… Cu toate că antagonizarea în momentul de față este la nivel de etichetă socială.”, spune Gelu Duminică.

„Se folosesc două etichete, una în bula domnului Nicușor Dan, care îl numește pe domnul Simion «țigan». Bula domnului Simion îl numește pe domnul Nicușor «iubitor de curcubeu». Dacă ne uităm în sondaje, o să vedem că minoritatea LGBTQ și minoritatea romilor sunt cele mai urâte minorități în spațiul românesc, atunci ne explicăm de ce se folosesc aceste etichete, din dorința de a-i antagoniza, de induce o stare de inferioritate.”, a completat sociologul.

Nu doar divergențele ideologice separă electoratul, ci și un adânc sentiment de dispreț reciproc: „Ambele bule au un discurs extremist”.

Fiecare bulă folosește o etichetă pentru a antagoniza pe celălalt, pentru a-și dovedi superioritatea, ca în experimentul lui Pavlov – ceva la care românul de rând salivează.

Această dihotomie s-a perpetuat și în discursul public. În locul unor lideri unificatori, avem politicieni care capitalizează emoțiile negative ale electoratului. 

Lipsa de reacție a liderilor politici și religioși este simptomatică.

„Niciun candidat nu a venit și a spus: ‘Atenție, vorbim despre români, nu români de clasa I și clasa a II-a”, atrage atenția Gelu Duminică.

Votul, oglindă a unei societăți fragmentate

Radicalizarea politică vine și din incapacitatea societății de a accepta diversitatea. 

„În România domnului Simion, cei care au opinii diferite nu sunt acceptați, o să aibă domnia sa grijă de noi «colectiv și individual». În România domnului Nicușor Dan, chiar dacă nu sunt susținuți, cel puțin sunt acceptați. Sunt cel puțin tolerați. Dar tolerarea tot o relație de putere este. Nu este diversitate. Tolerarea înseamnă că eu decid cât te accept. Asta nu e egalitate”, a mai spus Gelu Duminică.

Robert Santa atrage atenția și asupra unei rupturi electorale evidente: „Ruralul și urbanul mic din toată țara au votat într-un singur fel. Diaspora, de asemenea, a votat cu candidați naționaliști.”

Această diviziune indică o ruptură între două tipuri de societăți care coabitează în aceeași țară: una modernă, conectată la discursul european, și una tradițională, ancorată în valori conservatoare.

În final, Gelu Duminică avertizează că ruptura socială abia începe: „Cine crede că acest episod de ură, antagonizare, dihonie ia sfârșit pe 19 mai, se înșeală amarnic. Nu e finalul, e doar o regrupare a forțelor. Democrația se apără zi de zi.”

Votul a devenit o oglindă a unei societăți fragmentate, în care românii se privesc cu suspiciune și dispreț.