Europa se îndreaptă spre o recesiune, în timp ce cele mai mari economii ale sale, Germania şi Franţa, se luptă cu problemele politice şi economice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Europa pare să se îndrepte către o recesiune, în timp ce cele mai mari economii ale sale, Germania şi Franţa, se luptă cu problemele politice şi economice la nivel intern, potrivit CNBC.
Cuprins:
Activitatea companiilor din industriile de producţie şi servicii din ambele ţări - cea mai mare şi, respectiv, a doua cea mai mare economie a Europei - a scăzut mult mai mult decât erau aşteptările în septembrie, au arătat datele publicate luni.
Pentru zona euro în ansamblu, S&P Global, care compilează datele, a declarat că activitatea de afaceri în zona monedei unice a scăzut în septembrie pentru prima dată în şapte luni, coborând la 48,9 în septembrie faţă de 51 cu o lună înainte.
Datele PMI - un indicator al activităţii economice din regiune urmărit îndeaproape - sunt cele mai recente cifre care indică o încetinire importantă a factorilor de creştere tradiţionali ai Europei, atât Germania, cât şi Franţa abordând revoltele politice şi incertitudinea economică la nivel intern.
„Scăderea mare a PMI compus din zona euro sugerează că economia încetineşte puternic, că Germania este în recesiune, iar impulsul din Franţa la Jocurile Olimpice a fost mic. În vreme ce noul guvern minoritar al Franţei intenţionează acum să înăsprească în mod semnificativ politica fiscală, perspectivele de creştere în Franţa par din ce în ce mai slabe (…), iar pentru Germania, sondajele sugerează, de asemenea, că intră mai adânc în recesiune”, a declarat Andrew Kenningham, economist-şef pentru Europa la Capital Economics, într-o analiză realizată luni.
Germania, „omul bolnav” al Europei
Declinul din Germania nu este nou, economia odată în plină expansiune a ţării, orientată spre export, cochetând cu recesiunea de mai bine de un an.
Înainte de datele recente, economiştii se aşteptau ca economia din Germania să crească doar cu 0,3% în 2024, potrivit Bundesbank, iar prognoza de primăvară a Comisiei Europene a fost şi mai pesimistă, prezicând doar o creştere de 0,1% în acest an.
Cele mai recente date PMI ale ţării arată că „o recesiune tehnică pare să se pregătească”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist-şef la Hamburg Commercial Bank (HCOB), într-o analiză făcută luni.
El se aşteaptă ca PIB-ul Germaniei pentru trimestrul curent să scadă cu 0,2% faţă de trimestrul anterior.
„În al doilea trimestru, PIB-ul a scăzut deja cu o rată de 0,1%. Există încă o oarecare speranţă că trimestrul al patrulea va fi mai bun, deoarece salariile mai mari combinate cu o inflaţie mai scăzută ar trebui să stimuleze nu numai venitul real, ci şi consumul, susţinând cererea internă”, a adăugat el.
Germania, cândva exemplul Europei pentru creştere, este acum asemănată cu „omul bolnav” al Europei de către economişti.
„Economia germană continuă să se lupte pentru impuls, alimentând îngrijorarea că factorii adverşi sunt mai degrabă structurali decât ciclici”, a declarat economistul J.P. Morgan pentru zona euro, Greg Fuzesi.
„Este uşor de enumerat, sunt multe provocări: creşterea şi concurenţa chineză, preţurile mai mari la energie, tranziţia ecologică, transformarea în sectorul auto, îmbătrânirea populaţiei şi întârzierea investiţiilor în infrastructura publică”, a spus el, remarcând că există, de asemenea, o percepţie privind incapacitatea guvernului de coaliţie de a aborda aceste provocări, ceea ce apasă încrederea”, susține el.
Necazuri politice, în Franța
În Franţa, după luni de incertitudine politică în urma unor alegeri anticipate neconcludente la începutul acestui an, abia s-a format un guvern sub noul prim-ministru Michel Barnier.
Veteranul conservator şi fost negociator pentru Brexit a moştenit totuşi ceva ca un potir otrăvit, ţara confruntându-se cu provocări fiscale acute care necesită o atenţie imediată.
Prima sarcină a lui Barnier este să supravegheze formarea unui proiect de buget pentru 2025 în timp record, deoarece acesta trebuie supus la vot în Adunarea Naţională a Franţei la începutul lunii octombrie.
Guvernul trebuie, de asemenea, să prezinte Comisiei Europene un plan de reducere a deficitului în câteva săptămâni, dacă doreşte să evite procedurile disciplinare, deoarece deficitul său bugetar, considerat „excesiv” de braţul executiv al UE, continuă să încalce regulile UE.
Franţa a cerut săptămâna aceasta Comisiei să prelungească termenul-limită de 20 septembrie pentru a prezenta propuneri de reducere a datoriilor.
Guvern vulnerabil la provocările extremei drepte
Ameninţarea permanentă reprezentată de opoziţia de extremă dreapta Adunarea Naţională, condusă de Jordan Bardella şi Marine Le Pen, rămâne, şi ea şi ar putea face guvernul lui Barnier vulnerabil la provocările atât din partea extremei drepte, cât şi a celei de extremă stângă, prin intermediul alianţei Noul Front Popular (NFP sau FP).
Ambele blocuri se simt marginalizate după ce au avut rezultate bune în alegerile în două tururi, din iunie şi iulie.
Analiştii, inclusiv David Roche, preşedintele Quantum Strategy, consideră că guvernul condus de Barnier este puţin probabil să dureze mai mult de un an, punând în spate reformele economice şi bugetare atât de necesare.
„Acest lucru va duce la înrăutăţirea deficitului fiscal şi a datoriilor Franţei. Franţa va sfida UE cu privire la procedura de deficit excesiv. Paralizia politică ţine de gât atât Franţa, cât şi Germania”, a spus Roche.
El a adăugat că nu se vor face reforme în acest timp.
Amenințare a extremei drepte și în Germania
De asemenea, extrema-dreapta reprezintă o ameninţare în Germania, partidul Alternativa pentru Germania având rezultate bune la ultimele alegeri din landuri, deoarece imigraţia, integrarea şi o recesiune economică devin punctele centrale ale nemulţumirii publice.
Partidul Social Democrat (SPD), de centru-stânga, al cancelarului Olaf Scholz s-a menţinut la putere în landul său natal, Brandenburg, la alegerile regionale din acest weekend, doar pentru a ţine AfD la distanţă.
O victorie a AfD ar fi putut avea repercusiuni majore pentru conducerea Germaniei, având în vedere creşterea puternică a popularităţii extremei drepte în rândul unor părţi ale electoratului german.
Partidul de extremă-dreapta a câştigat primele alegeri ale unui land în Turingia, la începutul lunii, şi s-a clasat pe locul secund în Saxonia, într-un vot separat.
Ian Bremmer, fondatorul şi preşedintele companiei de consultanţă Eurasia Group, a comentat la începutul acestei luni că centrul face implozie în cele două mari economii ale Uniunii Europene.
„În Franţa, extrema stângă şi extrema dreaptă au avut performanţe peste aşteptări la alegerile parlamentare anticipate convocate de preşedintele Emmanuel Macron… dar acum sunt excluse din guvernul minoritar instabil condus de Michel Barnier, de centru-dreapta, ceea ce înseamnă că circumscripţiile lor sunt mai supărate, în timp ce liderii nu îşi asumă nicio responsabilitate pentru a guverna şi a ieşi din necazuri. Aranjamentul îl menţine pe Macron la putere deocamdată”, a menţionat el.
Evoluţii politice similare au loc în Germania, a spus Bremmer, cu victorii politice pentru AdD şi problemele care au propulsat ascensiunea partidului - inclusiv sentimentul puternic antimigranţi, populismul economic şi opoziţia faţă de sprijinul pentru Ucraina.
„Tamponul politic rămâne o Uniune Europeană puternică, cu o continuitate a conducerii politice şi, prin urmare, nu mai există eforturi în creştere de ieşire, dar politicile interne se îndreaptă împotriva instituţiei şi fac parte dintr-o tendinţă mai largă de globalizare fragmentată”, a spus Bremmer, adăugând că sunt „multe de urmărit aici”.
