ANALIZĂ. „Gaura” de 20 de miliarde de lei din finanțele statului nu se poate astupa decât prin creșteri de taxe, susțin economiștii. „Sunt cu spatele la zid”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Economiștii consultați de Libertatea spun că reducerile de cheltuieli anunțate de către Adrian Câciu, ministrul finanțelor, nu vor avea efect, iar în final se va ajunge din nou la problema creșterii taxelor, la fel ca anul trecut.
Cuprins:
România a consemnat în primele două luni ale acestui an un deficit bugetar de 17,04 miliarde de lei, echivalentul a 1,07% din Produsul Intern Brut (PIB), conform execuției bugetare publicate recent de către Ministerul Finanțelor.
Analiștii avertizează că în acest ritm, dacă România va face deficit de 1% la fiecare două luni, atunci va termina anul cu o „gaură” de peste 6% din PIB, în condițiile în care țara noastră și-a asumat prin bugetul pe 2023 o țintă de 4,4% în fața Comisiei Europene.
Anunțul lui Câciu
Deficitul bugetar este diferența dintre cheltuieli și venituri și, conform tratatelor europene, acesta nu poate fi mai mare de 3%. Aceasta din urmă este, de altfel, și ținta asumată pentru anul 2024.
„Pe fondul constatărilor şi al unei reduceri a încasărilor de venituri a statului este evident - şi cred că asta nu are de ce să deranjeze pe nimeni - că şi statul român trebuie să facă o ajustare de cheltuieli bugetare, mai ales în zona cheltuielilor neesenţiale. Drept pentru care colegii de la Finanţe vor face o analiză, într-o perioadă foarte scurtă de timp, pentru ajustarea cu 20 de miliarde a cheltuielilor pe bugetul general consolidat al statului”, a anunțat miercuri Adrian Câciu.
Acesta a spus că nu vor fi afectate cheltuielile sociale și nici investițiile.
Buget prea optimist
Economiștii spun că problema pleacă de la adoptarea unui buget prea optimist.
„Reducerea de cheltuieli de 20 de miliarde de lei anunțată de domnul Adrian Câciu este, fără îndoială, pornită de la deficitul bugetar. Bugetul a fost realizat pe estimări greșite de venituri pentru anul 2023, bazate pe încasările din 2022. Dar anul 2022 a avut o serie de eșalonări, facilitățile oferite în pandemie, care au fost încasate anul trecut”, a declarat pentru Libertatea consultantul fiscal Emilian Duca.
Încasările mici și cheltuielile mari sunt arătate cu degetul și de către consultantul fiscal Adrian Bența. Acesta spune că, la fel ca anul trecut, se va ajunge tot la creșteri de taxe.
„Problema reală a României este că bugetul este deficitar, iar veniturile estimate au fost prea optimiste. Încasările sunt sub prognoză, iar cheltuielile, peste cele prognozate. Ce putem face? Să majorăm taxele. Sau să le plătim toți… Eu am mai zis: suntem 5 milioane de plătitori de contribuții la sănătate, dar de beneficiat beneficiem 19 milioane”, a spus acesta.
În schimb, Emilian Duca susține că statul o să taie de la investiții, dar că acest lucru nu va fi îndeajuns.
„Lucrurile nu se vor îmbunătăți fără o majorare a impozitelor. Fondurile sunt limitate, suntem deja în procedură de deficit excesiv, iar PNRR-ul nu funcționează”, arată expertul.
Guvernul, forțat să facă reforme
România trebuie să primească 30 de miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de la Comisia Europeană, sub formă de granturi și împrumuturi. Însă pentru a primi banii, țara noastră trebuie să facă o serie de reforme:
- Eliminarea pensiilor speciale și trecerea lor pe bază de contributivitate
- Eliminarea facilităților fiscale pentru IT-iști, constructori, agricultori, cercetători și creșterea taxelor locale
- Reformarea companiilor de stat.
Pensiile speciale sunt acelea în care o parte este achitată din contribuțiile făcute de persoanele respective la fondul de pensii, iar o altă parte de la bugetul de stat.
Un proiect de lege privind pensiile se află în Parlament, iar acesta nu desființează pensiile speciale, ci doar impozitează diferența primită de la buget. Comisia Europeană a avertizat deja că acest lucru nu este suficient, conform Digi24.
„Ei sunt cu spatele la zid, vor trebui să facă reformele. Ori reintroduc legile lui Boc din 2010 privind contributivitatea pensiilor, iar acelea au trecut toate de CCR, ori măresc impozitele. La fel, trebuie să facă reforma companiilor de stat care produc pierderi”, mai spune Duca.
Evaziune mare
Acesta spune că în țara noastră scade consumul fiscalizat din cauza evaziunii în domeniul agro-alimentar, în vreme ce creșterea dobânzilor și a taxelor în sectorul imobiliar duce la mai puține tranzacții și astfel la încasări mai mici.
„Au legat casele de marcat ale firmelor la Fisc, dar le-au legat degeaba, pentru că Fiscul nu are softul care să facă analiza. Au pus carul înaintea boilor. Statul nu funcționează rațional, este foarte ciudat”, punctează Duca.
Cristian Păun, profesor de economie la ASE București, spune la rândul său că sunt probleme de colectare.
„Foarte multe probleme sunt pe TVA, este un haos. Cred că ar trebui să renunțăm la ideea de a avea plătitori și neplătitori de TVA. Statul încasează TVA destul de mult, dar la final rămâne fără jumătate din el pentru că trebuie să returneze TVA agenților economici”, conform lui Păun.
De unde vin problemele
Emilian Duca spune că deficitul bugetar este generat de două elemente în România:
- Politica socială haotică, în care ajutoarele nu sunt direcționate către cei ce au nevoie. El dă ca exemplu subvențiile la energie.
- Modul în care este structurată politica fiscală. Duca vine aici cu un alt exemplu: cota redusă de 9% la TVA la alimente îi ajută pe cei cu venituri mici, dar și pe cei care și-ar permite să achite TVA de 19%.
Profesorul Păun mai adaugă pe listă și multitudinea de instituții ale statului care consumă resurse.
„Avem Fond de Contragarantare care nu face nimic, avem tot felul de agenții, Ministerul Familiei de ce există? El face politica de inseminare artificială. Dar asta nu putea să facă o direcție din Ministerul Sănătății?”, acuză Păun.
Acesta spune că reducerile anunțate de către oficiali sunt „de ochii lumii” și nu crede că vor rezolva ceva.
PSD și taxele
În ultimele luni, PSD a venit cu mai multe idei privind taxarea:
- Taxa de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor
- Taxa pe lux, pe care să o achite cei cu mai multe mașini și cu mai multe proprietăți
- Introducerea impozitului progresiv, respectiv impozit mai mare pentru cei cu venituri mai mari
- Eliminarea facilităților pentru IT-iști. În momentul de față, aceștia sunt scutiți de impozitul de 10% pe venituri.
- Taxarea companiilor care introduc case de marcat unde clienții să își scaneze singuri produsele.
În august 2022 au fost majorate o serie de taxe, iar de la 1 ianuarie 2023 au intrat în vigoare alte creșteri.
Profesorul de economie Cristian Păun avertizează însă cu privire la introducerea de noi taxe: „Ferească sfântul! E o viziune pe termen scurt!”.
Foto: Hepta
nasty1 07.04.2023, 17:25
Intr-un an si jumatate, de cand guverneaza impreuna, PSD-PNL-UDMR au dat drumul la angajari de zeci si zeci de mii de politruci prin toate companiile, agentiile etc de stat. Le-au marit si veniturile, mai cu 25%, mai cu 50%, ca e viata grea acolo (parca la privat nu-i la fel, si se descurca oamenii). Guvernantii s-au imprumutat la cele mai mari dobanzi din Europa, ca sa plateasca toate sinec.urile astea, iar banii vor fi dati de generatiile viitoare. Acum, cand dau de fun.dul sacului, maresc taxele la toti romanii, "sa fie bine ca sa nu fie rau" pentru guvernanti. Niste ticalosi care iar vor veni anul viitor sa cerseasca voturile romanilor, la fel ca in ultimii 33 de ani...
Stan52 07.04.2023, 18:06
Căciu a făcut prost bugetul. Ciucă și Ciolacul l-a supervizat. Niște mediocrității!!
Copenhaga1970 07.04.2023, 18:07
Gaura la buget și necesitatea reformelor descoperită brusc de Ciolacu înseamnă în traducere că au primit un mesaj clar de la Bruxelles că nu vin banii din PNRR, bani luați în calcul la construirea bugetului. Nu vor crește taxele, din motive electorale, în schimb vor trâmbița reformele și reducerea cheltuielilor bugetare cu ajutorul media, fără acțiuni de substanță. Vor crește deficitul bugetar cu 1-2 puncte procentuale din PIB față de ținta asumată, pentru că oricum țara asta trăiește pe datorie de peste 30 de ani. Datorie făcută în bună măsură pentru a satisface interesele clanurilor numite partide.
IulianS 07.04.2023, 19:10
Stau si ma intreb cum e posibil sa descoperi o gaura ca asta in timpul anului. Era clar de ceva luni ca nu vor fi bani din PNRR daca nu umbla la pensiile speciale, iar pentru ei era evident ca nu vor umbla. Pare pur si simplu o eroare grosolana. Oare cum reactioneaza ANAF cand gaseste o eroare de 1000 RON la o firma care oricum abia isi duce zilele? Noi ce ar trebui sa le facem astora pentru 20 de miliarde? Din pacate, incompetenta nu are limite, insa sacul nu e fara fund.
Mirciulica 07.04.2023, 19:28
Era de asteptat ca, la creșterea economica măreață anuntata de pesedeu ca o realizare epocala a guvernării roșii, sa viana cu ceva mălai în plus. Dar uite ca din când în când, gogorițele politicianiste mai plesnesc si ne arata .... vidul gol de la interior. Acum sa încerce sa recupereze pierderile planificate de anaf rezultate din neîncasarea sumelor datorate la bugetul de stat și, cum sa nu, prejudiciile realizate de către "coledzii" lor mult prea iubiți care, dacă au scăpat de pușcărie pe diagnosticul politic de prescripție, măcar sa returneze banii furați. Deasemenea, sa elimine acea nesimțire păguboase de pensie mai mare decât salariul, sa elimine absurditatea specific damboviteana de cumul a mai multor pensii si alea, fiecare mai mare decat cel mai mare salariu avut ( de parca ipochimenul beneficiar al acelor bani sustrasi din bugetele publice a trait concomitent mai multe vieti cu mai multe locuri de munca ), totodata sa combata cealalta escrocherie de cumul a pensiei cu salariul. Ambele, bineînțeles, speciale. Toate aceste aberații ar trebui cuprinse la infracțiuni și pedepsite ca furt din banii publici. Cel puțin, conform dex, pensia este perioada în care nu mai poti munci și, în același timp, ca bani, este suma pe care o primești în aceasta perioada în care, din motive de varsta sau sănătate, nu mai lucrezi. Și uite-asa, mai atenueze din handicap. A, sa nu uitam de salariile exagerate sau, cel puțin, de sporurile de domeniul fantasticului din sectorul bugetar.