Anamaria Gavrilă a lansat o nouă informație falsă, într-un video pe Facebook, ca să îi facă pe români să se revolte
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-un video postat pe contul său de Facebook în 23 mai 2025, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), Anamaria Gavrilă, a vorbit despre tratamentul inechitabil care le-ar fi aplicat românilor care primesc burse Erasmus:
Cuprins:
„Am intrat în Uniunea Europeană cu încredere și am primit niște reguli, pe care le respectăm. Însă, fermierii români trebuie să fie tratați la fel ca fermierii francezi. Studenții români de Erasmus trebuie să primească aceeași bursă, ca un alt student dintr-o altă țară membră. Despre asta vorbim, despre echitate”.
Ce verificăm?
Dacă bursa acordată studenților români în cadrul programului Erasmus+ trebuie să fie aceeași cu cea acordată studenților din alte state membre UE.
Verificare
Erasmus+ este programul UE pentru educație, formare, tineret și sport în Europa. Studiile în străinătate reprezintă una dintre principalele componente ale acestuia, fiind disponibile pentru studenți, masteranzi și doctoranzi.
Există două tipuri de mobilitate, pe termen lung (între două și 12 luni în străinătate) și pe termen scurt (între cinci și 30 de zile în străinătate). În conformitate cu dispozițiile acordurilor de finanțare semnate, studenții participanți vor primi o bursă menită să contribuie la cheltuielile de transport și costurile zilnice.
Cuantumul acestei burse depinde de mai mulți factori, printre care diferența între cheltuielile zilnice din țara de origine și cele din țara gazdă, numărul de studenți care solicită un grant, distanța dintre state și posibilitatea obținerii altor surse de finanțare.
Potrivit Ghidului Erasmus+ 2025, în cazul mobilității pe termen lung, studenții pot primi un grant (bursă la care face referire Anamaria Gavrilă), care reprezintă un sprijin pentru acoperirea costurilor suplimentare de ședere aferente perioadei de studii sau de stagiu în străinătate.
Statele membre UE, țările terțe asociate Erasmus+ și țările terțe care nu sunt asociate programului (din regiunile 13 și 14) sunt împărțite în următoarele trei categorii:
Astfel, în funcție de fluxul mobilității dintre țara de origine și țara-gazdă a studentului, valoarea bursei Erasmus va fi încadrată în următoarele intervale minime și maxime:
Altfel spus, studenții Erasmus+ nu pot primi același ajutor financiar, deoarece fiecare participant se diferențiază prin două criterii fundamentale, țara de origine și țara gazdă.
Spre exemplu, un student român va beneficia de până la 674 de euro pe lună dacă va alege Austria sau Finlanda (state cu un nivel de trai mai ridicat) drept țară de destinație. Însă același student român va primi între 292 și 606 euro pe lună dacă va alege să urmeze un program de studii în Lituania (stat cu un nivel de trai similar față de România).
Similar, dacă un student din Danemarca alege drept țară de destinație tot Lituania va primi o bursă Erasmus cu o valoare inferioară (între 225 și 550 de euro pe lună) deoarece provine dintr-o țară cu un nivel de trai mai ridicat în comparație cu statul gazdă.
Ca atare, ținând cont de faptul că, România aparține grupei țărilor cu costuri de trai mai scăzute, studenții români beneficiază de burse Erasmus cu valori crescute.
Concluzie
Afirmația făcută de Anamaria Gavrilă este falsă. Studenții acceptați în cadrul programului Erasmus+ nu pot primi aceeași sumă drept ajutor financiar deoarece valoarea grantului se stabilește în funcție de țara de origine și țara gazdă. Cu privire la studenții români, nu putem vorbi de inechitate din partea UE întrucât aceștia beneficiază de burse cu valoare crescută din cauza apartenenței României în grupul țărilor cu un nivel de trai scăzut.
