RAPORT. Aproape jumătate din populația lumii mănâncă prea puțin sau prea mult

După cum progresează lucrurile, țările lumii nu vor putea îndeplini, până în 2025, toate obiectivele setate de Organizația Mondială a Sănătății, relevă raportul. Acestea sunt:

• reducerea cu 40% a numărului de copii sub 5 ani subdezvoltați;
• reducerea cu 50% a anemiei în rândul femeilor;
• reducerea cu 30% a nașterilor de copii cu greutate mică;
• fără creștere a supraponderalității în rândul copiilor;
• creșterea cu 50% a ratei de hrănire exclusiv la sân a copiilor în primele șase luni de viață;
• reducerea și menținerea procentului de copii malnutriți la sub 5%.

Nu mâncăm suficiente legume și fructe

Obiceiurile alimentare nu sunt, în general, la nivel global, nici sănătoase și nici sustenabile, este concluzia principală a raportului.

Asta duce la o greutate corporală dezechilibrată: fie supraponderalitate (26%), fie obezitate (13%), fie sub greutatea normală. La nivel global, consumul de legume este cu 40% sub cantitatea recomandată de consum zilnic (trei porții), consumul de fructe este cu 60% sub cantitatea recomandată (două porții), iar cel de nuci, cu 70%.

În schimb, consumul de carne roșie și carne procesată este de aproape cinci ori mai mare peste cantitatea zilnică recomandată. Doar consumul de lapte și pește se află în limitele recomandate.

Conform raportului, doar cu mici diferențe, nicio regiune nu respectă recomandările pentru o dietă sănătoasă. Țările subdezvoltate continuă să aibă cel mai scăzut consum de mâncare sănătoasă, adică de legume și fructe. Tot ele au cele mai mari rate ale populației sub greutatea normală.

În paralel, țările bogate consumă mai multă mâncare cu impact negativ asupra sănătății și mediului, de exemplu, carne roșie, carne procesată și lactate. Au, așadar, și un nivel ridicat de obezitate și supraponderalitate.

Un sfert dintre decese sunt cauzate de un regim alimentar prost

Aproape 150 de milioane de copii cu vârsta sub 5 ani sunt subdezvoltați, peste 45 de milioane sunt malnutriți și aproape alți 40 de milioane sunt supraponderali, mai arată raportul. 40% dintre adulți sunt supraponderali sau obezi. Asta înseamnă undeva la 2,2 miliarde de oameni.

Rata afecțiunilor și a mortalității corelate cu dieta alimentară este în creștere în cele mai multe zone ale lumii. Spre exemplu, numărul deceselor atribuite unui regim alimentar defectuos a crescut cu 15% din 2010 – mai rapid decât a crescut populația lumii (10%).

Dintre decesele provocate de regimul alimentar prost, analizate în raport, două treimi au fost cauzate de consumul de alimente, adică prea puține fructe, cereale, legume și nuci și prea multă carne roșie sau procesată și prea multe băuturi dulci. Restul de o treime au fost cauzate de obezitate (54%), supraponderalitate (24%) sau sub greutatea normală (22%).

Pandemia de COVID a provocat sărăcie și foamete

Pandemia de coronavirus și-a adus și ea contribuția într-un mod negativ în ceea ce privește regimul alimentar sănătos al populației globale. 155 de milioane de oameni au fost împinși spre sărăcie doar în ultimii doi ani. Adică aproape cât toată populația Rusiei. În 2020, numărul celor care s-au confruntat cu foametea a crescut cu 118 milioane față de 2019.

În România, rata obezității la copii s-a dublat în ultimii 10 ani

Un studiu recent realizat de Kaiser Permanente Southern California Department of Research & Evaluation, care a analizat greutatea a 200.000 de copii în 2020 față de 2019, a descoperit că aceștia s-au îngrășat în perioada pandemiei. Schimbările s-au observat în special în rândul celor cu vârsta între 5 și 11 ani. În 2020, numărul copiilor supraponderali și obezi a crescut cu 9%. Iar situația s-a repetat și în România, au atras atenția mai mulți medici cu care a discutat Libertatea.

Un studiu derulat de Veronica Mocanu, cercetătoare la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, a arătat că, în ultimii 10 ani, obezitatea în mediul urban a crescut de aproape două ori. În mediul rural, situația a fost mai dramatică: obezitatea a crescut de șase ori.

„Copiii au diferite probleme: cu nivelul de colesterol, hipertensiune, număr crescut de trigliceride, dar importante sunt aspecte psihologice. Nu dau randament la școală, nu se joacă, sunt marginalizați, sunt agresați fizic, intimidați, se mișcă mai greu, lucruri care contează extraordinar la vârsta asta. Valori ale adipozității care apar după 12 ani pot duce la diabet zaharat, probleme osteoarticulare, chiar și cardiace”, a explicat Veronica Mocanu, într-un interviu pentru ziar.

Foto: EPA

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE