Liberalii din Alba, care cer amânarea intrării Roșiei Montane în UNESCO: „Să hotărască statul dacă exploatează aurul sau îl ține pentru extratereștri”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liberalii din Alba care vor retragerea cererii de introducere a sitului Roșia Montană în UNESCO au explicat pentru Libertatea că își doresc, de fapt, ca zona să fie inclusă în Patrimoniul Mondial, dar nu sunt de acord cu varianta actuală a dosarului, care, spun ei, interzice exploatările miniere, principala sursă de venit a localnicilor.
Cuprins:
- Demers stopat de Guvernul Dăncilă
- Senatorul PNL Sorin Bumb: „Am propus să retragem dosarul”
- „Nu putem să facem un muzeu al naturii acolo”
- Litigiul cu Gabriel Resources, argument și pro, și contra
- Președintele PNL Alba: „Nu mă emoționează că intră în UNESCO”
- Președintele Institutului Național al Patrimoniului:„Intrarea în UNESCO nu impune nicio restricție”
- Avizare, nu interdicție de exploatare
- „Proiectul minier se va putea face dacă respectă legea”
- Argumentul este contrazis de arhitectul Ștefan Bâlici, directorul general al Institutului Național al Patrimoniului (INP) și membru al delegației României la UNESCO, care arată că nicio activitate nu poate fi condiționată de includerea în Patrimoniul Mondial, deciziile finale revenind tot statului român.
Unii membri ai coaliției de guvernare șovăie când vine vorba de înscrierea sitului Roșia Montană în UNESCO, care urmează să fie discutată de Comitetul Patrimoniului Mondial pe 24 iulie, la o întrunire ce va avea loc în China.
Premierul Florin Cîțu a declarat, pe 28 iunie, că nu s-a luat încă o decizie, dar a recunoscut că opiniile diferă. Surse din coaliție susțin că se ia în calcul retragerea dosarului, la presiunea parlamentarilor PNL de Alba.
Societatea civilă și ONG-urile susțin că nu există varianta unei amânări, iar dacă Guvernul decide să retragă nominalizarea, asta înseamnă pierderea definitivă a întregului demers. Reluarea procedurii ar însemna refacerea dosarului și a evaluării sale, care, la primul dosar, au durat cinci ani.
74de ONG-uri au transmis Guvernului o scrisoare deschisă prin care solicită să nu blocheze discutarea candidaturii Roșiei Montane la UNESCO.
Demers stopat de Guvernul Dăncilă
Comuna Roșia Montană, veche de 2.000 de ani, are 19 situri arheologice incluse în patrimoniul național, dintre care cel mai cunoscut este așezarea romană Alburnus Maior.
În 2016, a redevenit monument istoric de importanță națională, clasare pe care a mai avut-o din 1992 până în 2004. În 2017, ministrul Culturii Corina Șuteu a trimis dosarul Roșia Montană la UNESCO. În 2018, Guvernul Dăncilă a cerut stoparea demersului, reluat în ianuarie 2020 de Guvernul Orban.
Libertatea a stat de vorbă cu parlamentarii PNL de Alba, un senator și trei deputați, dar și cu liderul organizației județene, europarlamentarul Mircea Hava. Unii liberali au declarat că sunt de acord ca doar anumite porțiuni din Roșia Montană să fie incluse în patrimoniul UNESCO și acuză că în formula actuală a dosarului exploatările miniere ar fi complet interzise, fapt ce afectează bunăstarea comunității locale.
Senatorul PNL Sorin Bumb: „Am propus să retragem dosarul”
„Împreună cu primarul din Roșia Montană (Eugen Furdui, n.r.), am propus să retragem dosarul, chiar dacă o să pierdem, și să-l depunem anul viitor așa cum trebuie, astfel încât nimeni să nu se atingă de siturile arheologice, dar nici să nu oprim dezvoltarea economică a zonei. Am cerut retragerea și redepunerea dosarului pentru că s-a făcut o tâmpenie”, spune senatorul PNL de Alba Sorin Bumb.
Unde crede că s-a greșit? „Din centrul localității s-a trasat un cerc cu o rază de doi kilometri și tot ce este în jur e considerat sit arheologic și nu se poate atinge nimeni de el. Mai mult, acest perimetru acoperă și o parte din zăcământul de cupru, de la Cupru Min, și nu se mai dă niciun permis de extragere. De ce ONG-urile au pus această condiție: să nu se mai elibereze niciun permis de exploatare pe acel perimetru?”
Nu sunt pentru a nu fi înscrisă Roșia Montană în UNESCO, să se înscrie, dar să se înscrie doar siturile. Nu putem opri activitatea economică, pentru că oamenii ăia trebuie să aibă o sursă de venit. Eu îi invit pe toți cei care discută despre această zonă să vină aici, să vadă care sunt realitățile și apoi să emită o părere.
Sorin Bumb, senator PNL de Alba:
„Nu putem să facem un muzeu al naturii acolo”
Senatorul PNL a subliniat că „nu ține partea” companiei canadiene Gabriel Resources, dar nici nu i se pare firesc să se blocheze mineritul „doar că vor unele ONG-uri să obțină fonduri pentru restaurare și alte lucruri”.
„Nu mă interesează cine exploatează și cum exploatează - condițiile ar trebui să le stabilească statul român -, dar este cel mai mare zăcământ de aur din Europa și este păcat ca generațiile viitoare să nu poată beneficia de acest lucru. Eu, făcând parte din Comisia UNESCO, am inițiat o dezbatere publică. Toți oamenii de bună-credință să vină să-și spună părerea, dar o părere avizată, nu o părere aiurea, că așa li se pare lor, să țină cont de interesele unor ONG-uri. Nu putem să facem un muzeu al naturii acolo, ceea ce vor ei să facă. Eu am cerut doar redesenarea perimetrului pe care vrem să-l includem în Patrimoniul UNESCO”, susține senatorul liberal.
Litigiul cu Gabriel Resources, argument și pro, și contra
Sorin Bumb împărtășește același argument folosit și de Guvernul Dăncilă în 2018, când a stopat procedura de includere a Roșiei Montane în UNESCO: statul român are un litigiu cu Gabriel Resources, iar dacă situl ar intra în Patrimoniul Mondial, ar servi interesele companiei canadiene, care ar putea obține despăgubiri-record, de ordinul miliardelor de dolari.
„Dacă nu se mai dau permise de exploatare și va intra în patrimoniu, în mod cert noi vom pierde procesul, nu așa cum zic ONG-urile. Odată ce va intra în forma actuală în patrimoniu, nu se va mai putea exploata niciodată și ăsta e un argument în plus pentru ca statul român să-i despăgubească. Cine își permite să plătească acea despăgubire?”, mai spune senatorul Bumb.
La polul opus, ONG-urile spun că situația e exact pe dos: retragerea dosarului de la UNESCO ar periclita șansele României de a câștiga procesul judecat la Washington.
Prim-ministrul Cîțu prejudiciază în mod semnificativ interesele și apărarea României în arbitrajul internațional, alimentând argumentația companiei miniere. Acțiunile neinspirate ale premierului ne pot costa nu mai puțin de 5,7 miliarde de dolari canadieni.
Tudor Brădățan, director executiv Declic:
Președintele PNL Alba: „Nu mă emoționează că intră în UNESCO”
Și președintele PNL Alba, Mircea Hava, spune că își dorește înscrierea Roșiei Montane în UNESCO, dar fără a bloca exploatarea zăcământului. „În mod normal, nu trebuie să ne grăbim, ci trebuie să știm să împărțim, să facem recartarea: asta este partea care trebuie să rămână și asta este partea care trebuie exploatată. Trebuie stat inginerește și discutat. Una este zăcământul și alta este patrimoniul cultural, istoric”.
Mircea Hava, care este și prim-vicepreședinte PNL la nivel național, susține că există soluții pentru extragerea zăcământului cu respectarea patrimoniului.
„Eu nu am spus cine să scoată zăcământul, Gabriel Resources sau cum l-o chema. Eu discut de Guvernul României, care trebuie să negocieze, care nu trebuie să fie ipocrit, care trebuie să întrebe: în ce condiții se poate scoate zăcământul? Există n soluții de a lucra acolo și de a prezerva patrimoniul istoric și cultural, că fără asta nici nu mă gândesc. Dar nu poți lăsa o comunitate și o zonă să moară pentru niște lucruri pe care mulți nu le cunosc și nu le înțeleg”, a declarat fostul primar al municipiului Alba, astăzi europarlamentar.
Există nevoie de bani, iar să ții ceva jos în cămară și tu să mori de foame, să cerșești din poartă în poartă, mi se pare ridicol și prostește. Toată chestiunea este de negociat, e prea multă pasiune. Asta vă spune un om care trăiește aici, nu cel care a venit odată cu trotineta și s-a aruncat în fân sau a făcut cine știe ce năzdrăvănii.
Mircea Hava, președintele PNL Alba:
Liderul liberal mai spune că prin înscrierea la UNESCO există riscul ca „birocrații” să decidă ce și cum poate fi exploatat.
„Dacă includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul UNESCO se vrea așa ca acum, să includem totul, inclusiv ceea ce nu este în patrimoniu, nu sunt de acord cu asta. Deci, includere cu posibilitate de exploatare. Dar nu să spună UNESCO că va da el voie. Fără supărare, nu suntem sinceri cu noi, acolo sunt o grămadă de birocrați care asta vor face. Trebuie prezervată partea de patrimoniu, dar restul trebuie să hotărască statul: îl exploatează, îl ține pentru urmașii urmașilor noștri, pentru extratereștri”, a punctat Hava.
În timpul ăsta, noi vom vedea ce facem, ne bazăm pe PNRR și pe altele. Cu interzicerea exploatării eu nu sunt de acord, nu mă emoționează faptul că intră în UNESCO, n-are ce să se întâmple, apărem pe o hartă. În UNESCO trebuie să intre ceva deja făcut.
Mircea Hava, președintele PNL Alba:
Președintele Institutului Național al Patrimoniului:„Intrarea în UNESCO nu impune nicio restricție”
Argumentele folosite de cei doi liberali sunt respinse de Ștefan Bâlici, directorul general al Institutului Național al Patrimoniului și membru al delegației României la UNESCO.
„Exclus! În dosarul nostru nu se face nicio referire la oportunitatea sau inoportunitatea vreunei activități. De altfel, aceasta este și modalitatea de abordare a Convenției Patrimoniului Mondial: nu sunt interzise niciun fel de activități a priori. Însă orice activitate, în acord cu legislația națională, trebuie să primească avizele și autorizațiile necesare pentru a se desfășura, fie că e vorba de turism, de construcția unui hotel sau de realizarea unei uzine”, a explicat Bâlici pentru Libertatea.
„Avizele și autorizațiile se eliberează doar dacă se face dovada că nu este afectată nicio valoare culturală care este deja protejată prin lege. Convenția Patrimoniului Mondial nu aduce nimic în plus și nu impune niciodată restricții. Există discuții, recomandări, dar statul este suveran și poate decide după cum consideră că este mai bine. Convenția este un instrument de cooperare și de asistență, nu de coerciție”, a adăugat membrul delegației României la UNESCO.
Avizare, nu interdicție de exploatare
În ce privește cercul cu o rază de doi kilometri trasat în Roșia Montană, adus în discuție de senatorul Bumb, directorul general al INP a clarificat: „Așa este formulată delimitarea sitului arheologic în lista monumentelor istorice, nu în dosarul UNESCO. Din 1992 apare această sintagmă. Ceea ce înseamnă că orice activitate trebuie să se desfășoare cu avizare și cu o cercetare arheologică prealabilă, dar nu înseamnă niciun fel de interdicție, nicidecum”.
Concret, includerea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO ar înseamna două lucruri: o formă de recunoaștere internațională a valorii pe care situl o are și deschiderea accesului către cooperare și asistență internațională.
„Convenția Patrimoniului Mondial este axată pe acest tip de acțiune – cooperare și asistență între țările membre –, tocmai pentru a putea asigura o cât mai bună protejare și punere în valoare a patrimoniului. Din punct de vedere juridic, nu presupune niciun fel de restricție suplimentară sau condiție în plus față de ceea ce presupune statutul de monument istoric pe care locul îl are deja, conform legislației naționale”, spune Bâlici.
„Proiectul minier se va putea face dacă respectă legea”
Și arhitecta Claudia Apostol, care a consultat și documentele depuse de Guvernul României la Washington, spune că, din punct de vedere legal, pașii pentru avizarea unei exploatări sunt aceiași, indiferent dacă Roșia Montană este sau nu în UNESCO.
„Exact așa spun și avocații României de la Washington: «RMGC ar putea și poate începe exploatarea în zona proiectului dacă obține mai întâi ADC-urile (adeverințele de construcție - n.r.) necesare și dacă procesul de declasare este finalizat». Adică proiectul minier se va putea face și se poate face și acum dacă respectă legea. Acești pași legali sunt instituiți de ani buni, nu de acum și nu de UNESCO”, a declarat activista pentru Europa Liberă.
Contactați de Libertatea, Corneliu Olar, deputat PNL de Alba, susține că el nu a cerut amânarea înscrierii în UNESCO, iar colegul său, Florin Claudiu Roman, spune că nu este la curent cu situația și că nu i-a cerut nimeni părerea pe subiect.
Despre includerea Roșiei Montane în Patrimoniul Mondial s-a discutat, pe 20 iunie, și în comisia UNESCO a Parlamentului. La întâlnire a fost prezent și primarul comunei, Eugen Furdui, care susține amânarea depunerii dosarului și cere reperimetrizarea sitului istoric. Primarul nu a răspuns solicitării Libertatea de a-și exprima un punct de vedere.
Foto: Agerpres
