Artprint, afacerea de familie care va crește pe bursă (PUBLICITATE)

Artprint este prima tipografie privată românească. A pornit în anul 1990 ca o afacere de familie, fondatorii, familia Răsuceanu, dorindu-și să facă performanță și să inoveze mereu în industria de profil. Pe o piață haotică în primele momente de capitalism, Artprint a debutat nespecializat, orientându-se apoi spre producția de etichete de hârtie.

Cu frâna trasă de la debutul pandemiei

Odată cu dezvoltarea pieței de profil a crescut și afacerea Artprint și a intrat pe domenii noi de producție, cum ar fi tipărirea de cărți, reviste, broșuri, pliante. Din 2011, Artprint este un business condus de Cezar Răsuceanu, iar noi am aflat de la el despre viziunea pe care o are în acest moment în ceea ce privește dezvoltarea firmei, dar și cum a trecut un business care ne tipărește cărțile și revistele preferate de criza provocată de pandemia de coronavirus.

Efectele în industria noastră au fost bruște și foarte profunde, în sensul că partenerii cu care noi lucrăm s-au speriat foarte tare pentru că prima măsură care a afectat industria a fost închiderea mall-urilor și a chioșcurilor de ziare. În acest context, toți au retras brusc toate comenzile, a trebuit să repoziționăm rapid”, adaugă el făcând referire la măsurile luate de autoritățile române în luna martie 2020, odată cu debutul pandemiei în țara noastră.

Recomandări

Anunț oficial. România îndeplinește criteriul privind eliminarea vizelor pentru SUA: decizia finală, așteptată anul viitor

Astfel, pentru prima dată în istoria de trei decenii a tipografiei, Cezar Răsuceanu a fost nevoit să ia o decizie dificilă: să trimită din angajații săi în șomaj tehnic.

”Niciodată nu s-a pus problema de a disponibiliza personal la noi”, ține să menționeze. De altfel, pe la mijlocul lunii mai a anului trecut, odată cu redeschiderea centrelor comerciale și a chioșcurilor de ziare, producția a fost reluată.

Cum contracarezi criza

”Am luat niște măsuri de restructurare a posturilor foarte dure în acel moment, dar am și aplicat o groază de măsuri proactive. Am început să stimulăm anumite canale de vânzări și am reușit să închidem anul cu pagube minore în sensul că am avut o scădere pe revenues de 3,75%, o profitabilitate asemănătoare cu cea din 2019”, declară managerul Artprint.

Temerea sa este că, de fapt, criza economică va lovi cu putere în acest an, de fapt. ”Deja se simte, avem un trend care se confirmă după o lună și de când a început 2021”, spune el, precizând faptul că semnele scăderii pe sectorul de activitate al Artprint au început să se vadă din a doua parte a lunii decembrie, iar începutul acestui an a fost sub rezultatele din 2019 sau 2020.

Cei care beneficiază acum de această ordonanță nu sunt cu contractele de muncă încheiate, ci suspendate. Ordonanța de urgență pentru timp de lucru parțial îți permite ca 50% din numărul de ore din contractul de muncă să-l poți utiliza ca și șomaj parțial. Acești oameni nu au contractul anulat, ci suspendat, și sper ca noi să ajungem să aducem, într-un timp cât mai scurt lucrări astfel încât să nu mai fim nevoiți să încetăm activitatea pe anumite utilaje și să putem continua cu ei așa cum a fost și până când a apărut criza. Noi nu am dat oameni afară de tot, ci am folosit această perioadă limitată de șomaj tehnic doar”, explică Cezar Răsuceanu.

Recomandări

Arhiepiscopia Sucevei: a început cercetarea disciplinară a preoților care au făcut campanie pro-Călin Georgescu. „Au fost contactați deja de corpul de cercetare bisericească”

O industrie în schimbare

Este încrezător, totuși, că deschiderea școlilor ar mai putea atenua din scăderi, deși piața pe care activează firma pe care o conduce este deja de ceva vreme pe un trend descendent. ”Constatăm cu surprindere că principalul furnizor de hârtie pentru acest tip de produse a luat decizia de a închide fabrica definitiv începând cu martie 2021. Deci probabil scăderile la nivel european sunt atât de profunde încât nu se mai justifică menținerea în funcțiune a fabricii care producea acest tip de hârtie”, spune el.

”Există scăderi foarte mari în domeniul tiparului publicitar indiferent de ramură. De exemplu, Ikea a renunțat la editarea catalogului. La fel și în România, Metro a renunțat la apariția catalogului. Cred că barometrul e cutia de scrisori unde primim mult mai puține produse din acestea, să zicem nesolicitate, decât primeam înainte”, completează Cezar Răsuceanu.

Pandemia a venit doar să accelereze scăderile pe niște segmente de piață din industria tipografică. Există și o explicație logică pentru acest lucru: lumea în general evită contactul fizic mai ales cu produse care circulă pe diferite canale mai ales fără a protecție adecvată.

”Presa scrisă este foarte serios afectată în perioada asta. După revenirea din lockdonwn-ul din primăvară, tirajele au fost serios afectate, și așa presa scrisă avea foarte mult de suferit în ultima vreme. Experimenta un trend de scădere deja de vreo câțiva ani. Însă la asta se adaugă scăderea drastică a tirajelor și a aparițiilor în ceea ce privește pliantele publicitare. Asta și datorită măsurilor de protecție sanitară. Modul în care ele au fost distribuite până a venit criza nu mai poate fi aplicat acum”, afirmă managerul Artprint.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Mișcări strategice

În acest moment, mixul de producție în cadrul tipografiei se împarte la jumătate între tipărirea de cărți și reviste și cea de materiale publicitate, însă echipa Artprint s-a pregătit deja din timp pentru a compensa scăderile de pe o anumită nișă.

De exemplu, recent au cumpărat 50% dintr-o editură mică și au început să genereze un plan editorial. Mai ales că segmentul de carte a fost unul care a crescut în pofida problemelor de anul trecut. Așadar, dacă nișa de editare a materialelor publicitare este în scădere, cea a editării cărților este pe plus, fiind un apetit mult mai mare pentru lectură chiar și a cărților fizice.

”Am reușit într-un timp destul de rapid să punem această editură pe piață, e un proiect foarte frumos, e încă la început, are doar 6 luni de viață, dar rezultatele sunt formidabile în primul rând în ceea ce privește resursa umană. Se pare că am reușit să recrutăm niște oameni foarte valoroși profesional și foarte dinamici. Avem o echipă tânără și foarte entuziastă, dispusă să dea foarte mult în materie de creativitate”, adaugă Cezar Răsuceanu.

Un alt plan în ceea ce privește dezvoltarea editurii vizează adăugarea unui departament de carte pentru copii.

Tot în aceste momente sunt în curs de derulare al unei investiții într-un magazin online, prin care își propun să îmbunătățească modul de vânzare al produselor tipărite.

”De altfel, online-ul în materie de carte a avut o evoluție fulminantă anul trecut. Există jucători care au crescut chiar și cu 3 cifre. Obiceiul consumatorului se mută pe zona asta de achiziție de carte fizică în mod electronic, cu livrare la domiciliu. Așa cum am văzut în presă, foarte multe domenii au crescut pe direcția asta a livrării la domiciliu. Ceea ce înseamnă că va trebui să învățăm să operăm într-un mod nou care s-a născut acum odată cu pandemia. Eu zic că vom reuși la un moment dat să ne reinventăm, să vindem altfel, să le oferim clienților altfel produsele pe care noi le fabricăm”, explică Răsuceanu.

Investiții cu ajutorul băncii

Pentru a ajunge în acest punct de dezvoltare al afacerii Artprint au fost necesare investiții substanțiale pentru a ține mereu pasul cu cele mai noi tehnologii folosite în procesul de tipărire. Chiar recent au încheiat un ciclu investițional început în 2016/2017, de peste 2,5 milioane de euro.

”A avut un efect deosebit în productivitate pentru că noi am avut în fiecare an o creștere de 45-50% față de anul precedent. Și asta se datorează și acestui program investițional”, ține să precizeze managerul Artprint.

Pentru a susține aceste investiții au apelat și la credite bancare, iar Cezar Răsuceanu menționează colaborarea cu Patria Bank.

”Văd lucrurile un pic mai pro-business. Neavând o structură stufoasă, cum au băncile cu capital străin, mi se pare că înțeleg mai ușor nevoile de finanțare ale clienților și de aceea pentru industria cu capital românesc eu zic că Patria Bank e de dorit să fie încercată. Sunt moderați ca și costuri și dispuși să pună umărul alături de clienți”, spune el.

Momentan nu mai ia în calcul noi investiții în retehnologizare. Așteaptă să vadă rezultatul ciclului abia încheiat, alături de investițiile în nișele pe care mizează din acest an înainte, pecum și care va fi evoluția industriei în care lucrează (dar și a economiei per total) până la finalul anului în curs.

În plus, constructorii de utilaje încă nu au făcut pasul următor pentru a le schimba semnificativ.

”Automatizarea, robotizarea, pe tehnologia actuală este destul de greu de realizat. De altfel, la noi gradul de automatizare este destul de mare. Principiul la noi a fost și este ”nu atinge hârtia”, în sensul că tot fluxul se desfășoară automat, până la ambalare. Atunci, mai mult decât atât nu am avea ce să facem în plus decât ceea ce am făcut. O soluție ar fi digitalizarea. Industria care produce utilaje pentru așa ceva trebuie să facă încă progrese foarte mari ca să poată atinge gradul de performanță al utilajelor pe care le utilizăm acum. Tiparul digital este funcțional pentru produsele de tiraj mic, de serie mică. Pentru cantitățile mari, deocamdată, tiparul digital nu este încă foarte eficient”, explică Răsuceanu.

De la afacere de familie, la business listat

Tot pentru 2021 mai are un plan în ceea ce privește dezvoltarea companiei pe care o conduce: listarea pe bursă.

”Dacă vrei ca firma pe care ai construit-o să reziste, trebuie să asiguri succesiunea în alt mod decât de a transfera în familie responsabilitatea. Atunci ce facem noi în acest moment este să ne îndreptăm spre piața de capital. Avem deja o relație cu bursa, avem o emisiune de obligațiuni derulată cu succes în 2019, iar în faza asta lucrăm la listarea companiei și la aducerea unui investitor strategic alături de noi, care este tot un fond de investiții românesc, ceea ce ne bucură foarte mult. Unul dintre comandamentele economiei românești în 2021 ar trebui să fie acesta: haideți să corporatizăm companiile, să le listăm, să le facem publice, să acceptăm guvernanța corporativă, să apelăm și la piața de capital ca direcție de finanțare. E o direcție absolut necesară pentru că este un capital accesibil”, declară Cezar Răsuceanu.

Are două direcții prin care va aborda listarea Artprint, despre care spune amuzat că seamănă cu o schemă logică ca la Cibernetică.

Mai întâi, încearcă să preia un competitor. Au făcut-o și în 2017, când au preluat afacerea Cicero Frazi, și mai apoi în 2018, strategia de consolidare și dezvoltare prin achiziții aduce la Artprint portofoliul de clienți, o parte din personal, echipamentele și spațiul de producție Romprint.

Importanța reputației și a creativității – sfaturi pentru tinerii antrenori

La final, Cezar Răsuceanu are și câteva sfaturi pe care le împărtășește cu tinerii care-și doresc să meargă pe drumul antreprenoriatului, având în vedere și experiența sa de business.

Mai întâi de toate, recomandă atenție când angajează un credit. ”Este foarte important să tratezi banii cu maximă condescendență și să-i folosești strict pentru ceea ce ai declarat că vrei să faci cu ei. Trebuie să-ți faci planurile până la nivelul în care în simularea pe care o faci să aplici și teste de stres. Uitați ce se întâmplă acum. Până la urmă ajungi să generezi neajunsuri fără să vrei dacă nu-ți calculezi foarte bine pașii. Creditele se iau responsabil și se folosesc inteligent. Supraîndatorarea e o boală la companii în general, și nu doar la cele românești. La noi elementul costul capitalului este un lucru de care trebuie să ții cont, iar supraîndatorarea poate fi o boală fatală în contextul în care economia performează brusc într-o direcție opusă, cum s-a întâmplat la noi anul trecut”.

Totodată, în viziunea sa, este la fel de important să ai o reputație impecabilă atât în relația cu banca, cât și în cea cu furnizorii. ”Cel mai important credit la care a apelat compania noastră, și nu numai noi, este o tendință generală în economia românească, este creditul de la furnizor. Acest credit e de 3 ori mai mare decât cel bancar”, spune Răsuceanu.

Managerul recomandă volumul ”De ce eșuează companiile”, semnat de Iancu Guda, pe care îl consideră un manual pentru toți antreprenorii care vor să facă o treabă serioasă. ”Acolo sunt 10 boli pe care trebuie să eviți să le contractezi atâta timp cât ești în activitatea economică. Mai e o boală a antreprenorului român, lipsa de realism, care poate duce la un eșec lamentabil. Nu are rost să-ți faci planuri prea îndrăznețe, nu visa prea mult, ancorează-te în realitate”, completează el.

Un ultim sfat al său: ”Trebuie să fii pregătit să muncești, să-ți pui în valoare creativitatea, să fii realist și să înveți să joci după reguli. Fii serios, creează-ți reputație, pentru că pe baza reputației vei primi înapoi tot ce ai nevoie. Imaginea e totul, dar trebuie să fie ceva confirmat, să fie pe toată perioada carierei tale de antreprenor”.

–

Sursa: start-up.ro

Urmărește-ne pe Google News