Asociaţia Pro infrastructură, despre autostrada din Moldova. Guvernul le răspunde cetățenilor „cu hărți făcute pe genunchi”

Reacția reprezentanților Asociației Pro Infrastructură vine după ce Guvernul a anunțat lista proiectelor strategice de infrastructură care urmează să fie realizate în parteneriat public-privat, respectiv autostrada Ploieşti – Comarnic – Braşov, autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, autostrada Bucureşti – Craiova – Lugoj, de la Craiova şi ramificaţie spre Calafat.

„Recent, Guvernul a inclus pe o hartă frumos colorată sectorul dintre Târgu Neamţ şi Iași în cadrul proiectelor ce se doresc a fi realizate prin Parteneriat Public Privat (PPP), deşi toţi cei 311 km ai Autostrăzii A8 au deja finanţare europeană asigurată prin POIM, o soluţie mult mai ieftină şi mai uşor de accesat decât varianta PPP. Din păcate, PPP-ul nu reprezintă o soluţie magică pentru construcţia mai rapidă de autostrăzi. Şi în acest caz, studiile bine fundamentate sunt vitale şi este nevoie de o pregătire profesionistă a proiectelor pentru a evita blocajele în execuţia lucrărilor. Doar prin identificarea minuţioasă a riscurilor din teren partenerii privaţi (constructori, bănci, fonduri investiţii) pot fi atraşi într-un astfel de parteneriat! În caz contrar, vor participa doar companii dispuse să îşi asume riscuri imense, costurile fiind pe măsură. În plus, spre deosebire de proiectele finanţate din bani europeni, statul român trebuie să participe la investiţie cu un procent mult mai mare, iar autorităţile nu sunt în stare să finanţeze corespunzător proiectele pe fonduri comunitare”, au precizat reprezentanții Asociației Pro Infrastructura, într-un comunicat.

De ce nu are România autostrăzi. Radiografia unui eşec naţional. ”Proiectele sunt foarte prost pregătite”

Potrivit Asociaţiei Pro Infrastructură, licitaţiile pentru pregătirea (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, autorizaţie de construire) celor patru proiecte (Ploieşti-Buzău, Buzău-Focşani, Focşani-Bacău şi Bacău-Paşcani) ale Autostrăzii A7 au fost lansate în 24 noiembrie 2016 iar în vara anului următor, în iulie şi august 2017, au fost deschise ofertele pe care, însă, compania de drumuri nu e-a evaluat nici până acum.

În privința Centurii Bacău, contractul pentru proiectare şi execuţie a fost reziliat în aprilie 2017. Abia în 16 decembrie 2017 a fost scos din nou la licitaţie și se află acum tot în stadiul de evaluare a ofertelor, cu termen 30 mai 2018.

„În ţările din jurul nostru (Bulgaria, Ungaria, Serbia, Polonia) aceste etape se derulează în câteva săptămâni, nu luni sau ani întregi! Este evident că echipele de achiziţii şi comisiile de evaluare din CNAIR sunt incompetente, refuzând în mod inexplicabil asistenţa tehnică de la Comisia Europeană”, potrivit sursei citate.

“Trustul Românesc de Autostrăzi”, la ceas aniversar. Între 1967 și 2018 am construit zilnic 0,04 kilometri de șosea de mare viteză

În privința Autostrăzii A8, CNAIR a lansat în licitaţie revizuirea studiilor de fezabilitate realizate în 2010 pentru a le aduce la un nivel tehnic corespunzător şi pentru a obţine acordul de mediu. Însă două licitaţii au fost anulate (Ditrău-Târgu Neamţ şi Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni), iar singurul contract semnat (Târgu Mureş-Ditrău) practic nici nu a început, fiind suspendat de CNAIR (în două rânduri) şi apoi reziliat pe 19 ianuarie 2018, se arată în comunicat.

„Solicităm oficialilor din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere să finalizeze cu atenţie evaluarea ofertelor pentru tronsoanele Autostrăzii A7 şi să re-lanseze urgent procedurile de actualizare a studiilor de fezabilitate pentru Autostrada A8! (….) Este trist că și în acest moment, după mulți ani de promisiuni deșarte, Guvernul alege să răspundă cetățenilor din Moldova în aceeași notă, cu hărți făcute pe genunchi fără nicio valoare și cu termene fanteziste care nu mai pot păcăli pe nimeni. „, precizează Asociaţia Pro Infrastructură.

Sute de șoferi au venit în marș la București pentru a cere autorităților construirea unei autostrăzi pentru regiunea Moldovei.

Citește și Cea mai mare cultură bio de goji din România, o investiție unică în Europa, riscă să fie distrusă – FOTO

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro